În 2013, când Slovenia a trebuit să-și salveze băncile bolnave, se spunea că această țară va aduce următoarea criză pentru UE. Între timp a trecut Grexitul, a venit Brexitul, iar Slovenia, o țară cu doar două milioane de locuitori, reintră în forță pe scena mare europeană, de data aceasta printr-un scandal de proporții și un conflict direct al procurorilor cu puternica instituție condusă de Mario Draghi, Banca Centrală Europeană.Procurorii investighează rolul băncii centrale slovene în salvarea băncilor într-un caz în care sunt implicate și subsidiarele locale ale firmelor de audit Deloitte și Ernst & Young. În plin scandal, ministrul sloven de finanțe Dusan Mramor a demisionat în mod neașteptat, citând motive „în întregime personale”. S-a zvonit că și guvernatorul băncii centrale, Bostjan Jazbec, investigat și el după acuzații de abuz în serviciu, ar vrea să demisioneze, fapt infirmat de acesta.
În 2013, Nova Ljubljanska Banka și alte bănci deținute de statul sloven au împins țara în pragul unui bailout internațional. Guvernul și banca centrală au cheltuit 3,2 miliarde de euro pentru salva băncile, un preț mare pentru o economie de 35 de miliarde de euro. Anterior băncile primiseră un ajutor de stat. Bailoutul a aruncat în aer deficitul bugetar la 15% din PIB și a adus pierderi totale celor care au investit în acțiunile și obligațiunile băncilor salvate. Au înregistrat pierderi inclusiv investitorii de retail, potrivit Vzmd Newswire. Deținătorii unor obligațiuni subordonate de câteva sute de milioane de euro anulate au atacat banca centrală și băncile la Curtea de Justiție a UE de la Luxemburg, care se va pronunța pe 20 iulie. Ei spun că activele lor au fost clasificate fraudulos ca datorii toxice pentru ca băncile să nu aibă nicio responsabilitate pentru ele. Între timp, procurorii sloveni investighează condițiile în care s-a afectuat anularea obligațiunilor. Săptămâna trecută, câteva zeci de polițiști au percheziționat sediul băncii centrale a Sloveniei, ridicând documente și computere – inclusiv pe cel al guvernatorului – și interogând angajați. Procurorul general Zvonko Fiser a explicat că ancheta este efectuată conform legii, iar biroul procurorului a anunțat că acțiunea a fost necesară deoarece Banca Sloveniei nu a prezentat toate documentele cerute, potrivit agenției STA. De asemenea, poliția a spus că are „motive bine întemeiate” să suspecteze ca anumite entități legale au abuzat de puterea lor în evaluarea capitalului uneia dintre băncile salvate de stat, că entități precum Banca Sloveniei „nu sunt protejate de investigațiile” care preced procesele și că suspecții nu au acționat în numele UE, ci ca oficiali ai instituțiilor slovene.
Președintele BCE Mario Draghi a intervenit în caz atenționând autoritățile slovene, printr-o scrisoare, că au confiscat echipament care conține informații aparținând BCE și care sunt protejate de legislația UE. Slovenia este membră a zonei euro, iar guvernatorul Jazbec face parte din consiliul BCE.
„De aceea, BCE deplânge faptul că nu a existat nicio încercare de a găsi o soluție care să concilieze desfășurarea investigației cu privilegiul inviolabilității arhivelor sale”, se arată în scrisoare. BCE a amenințat că va ataca în justiție Slovenia. Atât banca centrală slovenă, cât și ministrul de finanțe Mramor au luat partea BCE, descriind ancheta ca un atac asupra independenței Băncii Sloveniei.
Deținătorii de obligațiuni care au pierdut bani în bailout-ul bancar au criticat comentariile lui Draghi printr-o scrisoare adresată președintelui comisiei europene Juncker. Ei l-au acuzat pe Draghi că „se amestecă în indepedența autorităților slovene, a procurorilor și instanțelor de judecată”.
Procurorii au pornit ancheta în urma unei plângeri. Firmele de audit Deloitte și Ernst & Young au fost consilierii băncilor salvate. Poliția a percheziționat și sediile lor din Slovenia.
Odată cu ministrul Mramor a demisionat și locotenentul său, secretarul de stat pentru finanțe Metod Dragonja. Acesta a fost implicat într-o controversă legată de managementul portului Koper, singurul al Sloveniei. În timpul unei blocade recente a portului de către muncitori, Dragonja a fost acuzat că este unul dintre arhitecții unui plan ascus de privatizare a facilității. De asemenea, oficialul a fost acuzat că a furnizat informații false parlamentului despre afacerile portului, notează EUobserver.
0 comments :
Trimiteți un comentariu