Un grup de șapte companii, împreună cu Ambasada Austriei și Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu“ din București au lansat în septembrie 2015 un proiect educațional care pregătește absolvenți de clasa a opta să devină comercianți-vânzători după trei ani de studii, a spus Anca Zamfirescu, project manager Dual Education și programul o’SCAR, la emisiunea ZF Live. Billa, C&A;, Deichmann, Hervis, Kika, Humanic și Telekom România, sunt companiile care îi formează pe acești tineri. Absolvenții proiectului educațional o’SCAR – Școala Comercială Austriacă din România se pot angaja direct, după trei ani, sau își pot continua liceul în paralel și apoi merge la facultate. Facilitatea este că elevii deprind în trei ani abilități practice, de care companiile au nevoie.„La 20-21 de ani ei pot deveni șefi de magazin, șefi de departament sau antreprenori, având și abilități practice“, a spus Anca Zamfirescu.
„Noi ne-am propus să avem două clase, dar am reușit să atragem doar o parte din elevi, care au trecut printr-o selecție.“ Și Clujul se află pe lista proiectului care pregătește tineri, însă pentru specializarea de sudor – prin programul START – Școala Tehnică Austriacă din România.
„Sudor pentru că în mediul respectiv e nevoie de sudor, toate companiile duc lipsă de personal calificat în domeniu, chiar dacă salariile se ridică la 1.000 de euro“.
Așadar, la Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu“ din Cluj-Napoca un elev care învață la clasa respectivă are șansa ca la 20 de ani să aibă salariul 1.000 de euro pe lună. O clasă are 24 de elevi, dintre care s-au înscris 12.
„Independența financiară pe care o pot avea atât în timpul formării cât și după este un argument pentru care copiii ar putea fi convinși să vină. Aceștia primesc și burse și au un acces mult mai rapid pe piața muncii. Cei care înțeleg acest lucru se orientează spre această formă. Am întâlnit părinți care s-au gândit la acest lucru, a contat pentru ei ca ai lor copii să aibă un serviciu și apoi să își ia examenul de Bacalaureat.“
Anca Zamfirescu spune că analizeză posibilitatea de a implementa acest proiect și pentru domeniul auto, în Capitală, întrucât companiile au nevoie de tehnicieni.
Școala Profesională Germană Kronstadt din Brașov este un alt exemplu de școala profesională duală de succes, care se axează mai mult pe abilitățile practice decât pe teorie ale elevilor, deoarece mediul de business de acolo este format dintr-un grup de firme germane, care recrutează absolvenții școlii.
La Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu“, „programa e aceeași, profesorii sunt cei obișnuiți, doar că vin cu training-uri și oferă șansa unui copil să se angajeze în acea companie.“
Anca Zamfirescu consideră că ar trebui ca acest program național să fie pe mai mulți piloni și pe o perioadă de cel puțin zece ani.
„Școlile profesionale duale există acolo unde există industrie și nevoie din partea companiilor. Am început cu București pentru că nu exista nicio inițiativă, aveam la momentul respectiv companii cu un capital austriac.“
Cât despre problemele și necesitățile cu care se confruntă companiile, Anca Zamfirescu spune că mai greu este să facă tinerii să rămână la un loc de muncă, decât să-i găsească. „Sunt mulți absolvenți de liceu cu sau fara Bacalaureat sau absolvenți cu licență sau master care ajung să lucreze în aceste meserii mai practice și peste câteva luni vor pleca, pentru că sunt în perioada de tranziție sau merg la job pentru zece ani, dar nu cu plăcere.“
În schimb, învățământul profesional se confruntă în România cu o lipsă de promovare. „Nu toată lumea este din start pregătită pentru liceu, îl poate continua după trei ani, când sunt mai pregătiți și știu către ce sa se ducă“, a mai spus Anca Zamfirescu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu