Abandonul școlar a ajuns la cote alarmante în România: Aproape 300.000 de tineri părăsesc școala înainte de vreme, iar 75.000 dintre aceștia nici nu vor să muncească

Aproximativ 300.000 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani din România, adică 19% din totalul populației din aceste categorii de vârstă, părăsesc timpuriu școala pe care o urmează sau nu s-au mai înscris la o formă de școlarizare după finalizarea studiilor gimnaziale, arată o serie de statistici actualizate pentru anul 2015 ale Eurostat.

În medie, în Uniunea Europeană doar 11% dintre tinerii din aceste categorii de vârstă abandonează cursurile înainte de vreme, aceasta fiind și ținta spre care aspiră și Ro­mânia până în anul 2020.

Cu toate a­ces­tea, pon­­­derea tine­­rilor care pă­ră­­sesc tim­­­pu­riu școa­la a cres­cut con­stant în ultimii doi ani, de la 17,3% în 2013 la 18,1% în 2014 și a ajuns la 19,1% în 2015.

„Dacă va continua abandonul timpuriu al școlii în acest ritm, vom ajunge în situația în care nu vom mai găsi oameni specializați în profesiile de care avem nevoie“, a spus Raluca Peneș, HR Coordinator în cadrul companiei de externalizare de servicii de HR Smartree România.

Din totalul celor 300.000 de tineri care părăsesc timpuriu sistemul de școlarizare, mai mult de 150.000 nu lucrează, iar dintre aceștia circa 75.000 susțin că nici nu vor să se angajeze. „O parte dintre acești tineri nu mai au încredere că dacă termină o facultate sau un liceu își vor găsi un loc de muncă și de aceea unii renunță la studii. În vestul țării, investitorii au început să se implice în proiecte prin care să îi motiveze pe tineri să învețe, în special în școlile profesionale, iar tinerii au ulterior un loc de muncă asigurat, iar aceasta este o posibilă soluție la problema abandonului timpuriu”, a mai spus Raluca Peneș.  Potrivit Eurostat, România se află pe locul trei în rândul statelor din Uniunea Europeană în funcție de rata abandonului școlar la această categorie de vârstă, după Spania (unde 20% dintre tineri părăsesc timpuriu școala) și Malta (19,8%). La polul opus este situația din Croația (2,8%), Slovenia (5%) și Polonia (5,3%).  „Dacă acești tineri ar fi reintegrați într-o formă de învățământ cum este, de exemplu, școala profesională, atunci ei s-ar putea angaja în industria automotive în primul rând. În acest sector este nevoie mare de angajați, atât cu studii superioare, cât și cu studii medii”, a mai spus Raluca Peneș.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai