- Deși au recuperat pierderile de atunci, piețele financiare nu mai sunt la fel- PIB-ul merge spre 170 mld. euro, plus 20%, dar locurile de muncă se recuperează greu
- În schimb, numărul de supermarketuri s-a triplat.
Falimentul Lehman Brothers este considerat drept startul oficial al celei de-a doua crize financiare ca magnitudine din ultima sută de ani. După opt ani, ZF se uită la Bursa de la București și la alți 15 indicatori pentru a vedea cum a evoluat economia locală după ce a fost zguduită de criză.
Indicele BET este în jurul nivelului de 7.000 puncte, o apreciere de 45% față de 15 septembrie 2008, însă încă în spate cu 35% față de valoarea din iulie 2007. Bursa americană a crescut cu aproape 70% comparativ cu momentul Lehman Brothers, în timp ce indicele german DAX a crescut cu 39%, iar piața de capital britanică a înregistrat un avans de 24%.
Companiile au încheiat restructurările, iar numărul de salariați din economie se apropie din nou de pragul de 4,8 milioane de oameni, însă creșterea cu 40% a salariului mediu net tot nu a ajutat economia locală să scoată capul de la coada clasamentului Uniunii Europene. Cu toate acestea, angajații din serviciile IT, asigurări, industria grea, extracția petrolului, sectorul bancar și serviciile anexe extracției au ajuns la salarii medii lunare de peste 1.000 de euro. Ei sunt însă doar 170.000 de oameni, adică 4% din efectivul total al salariaților din România, iar pentru dezvoltarea economică ponderea lor ar trebui să crească. În 2008, în România vânzările de telefoane inteligente abia treceau de 100.000 de unități, iar anul acesta estimările arată o piață de 4,2 milioane de unități. Pentru generațiile care cumpără astfel de telefoane s-au dezvoltat și zecile de turnuri de birouri din Pipera, Barbu Văcărescu sau Cotroceni. Doar în Capitală s-au construit clădiri de birouri care pot să „găzduiască“ 270.000 de angajați, iar parterul lor este „rezervat“ de marile lanțuri de retail, cele care nu s-au uitat la indicatorii crizei și au pompat sute de milioane de euro în extindere.
Nu toate piețele au recuperat însă tot ce au pierdut în criză. Vânzările de mașini noi, deși pe plus în ultimii ani, nu reușesc încă să se apropie de nivelul record din 2008.
Cum a evoluat România. Cine a avut de crescut și-a văzut de drum: zeci de turnuri de birouri, explozie în tehnologie și luptă aprigă pentru portofelul de cumpărături
Companiile au încheiat restructurările, iar numărul de salariați din economie se apropie din nou de pragul de 4,8 milioane de oameni, însă creșterea cu 40% a salariului mediu net tot nu a ajutat economia locală să scoată capul de la coada clasamentului Uniunii Europene.
Cu toate acestea angajații din serviciile IT, asigurări, industria grea, extracția petrolului, sectorul bancar și serviciile anexe extracției au ajuns la salarii medii lunare de peste 1.000 de euro pe lună. Ei sunt însă doar 170.000 de oameni, adică 4% din efectivul total al salariaților din România, iar pentru dezvoltarea economică ponderea lor ar trebui să crească.
Produsul Intern Brut al României era de 139,7 mld. euro în 2008, iar în acest an ar putea să ajungă la 169,9 mld. euro. Economia a fost pe o pantă ascendentă din 1999 timp de nouă ani consecutiv, oprindu-se brusc în 2009, odată cu propagarea mondială a crizei financiare. Dacă în 2008 PIB-ul creștea cu 8,5%, în 2016 ritmul de creștere ar putea să ajungă la 4,2%, potrivit estimărilor oficiale, sau chiar peste acest nivel. După un declin de 7,1% în 2009 și o scădere de 0,8% în 2010, economia a revenit pe creștere.
Pentru multe sectoare din economie creșterea se vede și pe piețe, în bugetele românilor, în transformarea radicală a unor industrii. În 2008, în România vânzările de telefoane inteligente abia treceau de 100.000 de unități, iar anul acesta estimările arată o piață de 4,2 milioane de unități. Pentru generațiile care cumpără astfel de telefoane s-au dezvoltat și zecile de turnuri de birouri din Pipera, Barbu-Văcărescu sau Cotroceni. Doar în Capitală s-au construit clădiri de birouri care pot să „găzduiască“ 270.000 de angajați, iar parterul lor este „rezervat“ de marile lanțuri de retail, cele care nu s-au uitat la indicatorii crizei și au pompat sute de milioane de euro în extindere.
Față de nivelul de la începutul crizei leul este în continuare depreciat. Cursul leu-euro înregistrează o creștere de circa 13% comparativ cu finalul anului 2008. La nivelul cursului mediu se observă o creștere de peste 20% în 2016 față de 2008. Vârful istoric de peste 4,6 lei a fost atins în vara anului 2012, pe fondul unei crize politice interne care s-a suprapus cu tensiunile financiare din zona euro. În ultima perioadă cursul a oscilat în jurul nivelului de 4,45 lei/euro.
Nu toate piețele au recuperat însă tot ce au pierdut în criză. Vânzările de mașini noi, deși pe plus în ultimii ani, nu reușesc încă să se apropie de nivelul record din 2008, când creditul de consum făcea jocurile în economie, iar dealerii auto se bucurau de marje de profit cu care nu s-au mai întâlnit de atunci.
Criza a șters zeci de mii de joburi, a lovit cu putere peste 100.000 de companii care au intrat în insolvență și au făcut ca România să fie campioana regiunii la un indicator mai puțin „dorit“.
Lipsa finanțărilor a închis fabrici și nu a pus nimic în loc în producție, dar a născut o generație de corporatiști pe care se bat acum toți dezvoltatorii de birouri. Investițiile străine s-au prăbușit, iar revenirea de 20% din ultimul an tot nu aduce prea mult oxigen în economie, mai ales că numărul de companii noi înființate de capitalul străin este la cel mai redus nivel din ultimii cincisprezece ani.
Consumul crește însă susținut de reducerea TVA la alimente de anul trecut, exporturile sunt încă pe plus susținute de nucleul marilor companii din sectorul auto, astfel că estimările de creștere economică de 5% în acest an par mai aproape de a fi realizate. România 5% a fost un proiect pe care ZF l-a pus pe piață în urmă cu doi ani și care a arătat unde suntem și unde vrem să ajungem.
0 comments :
Trimiteți un comentariu