România are unul dintre cele mai mici scoruri din Europa la gradul de relevanță al băncilor, iar în viitor acesta va continua, probabil, să scadă, având în vedere că românii intenționează să achiziționeze într-o măsură mult mai mică servicii financiare exclusiv de la bănci, potrivit unui studiu realizat de firma de audit și consultanță EY.Gradul de relevanță al băncilor din România pentru consumatorii locali este de 73,4%, cu aproape două puncte sub media globală, existând diferențe semnificative în funcție de vârstă, educație și venit.
„Consumatorii din România au accesat deja serviciile oferite de furnizorii non-bancari, iar un număr din ce în ce mai mare le ia în considerare pentru alegerile lor viitoare. Studiul nostru recunoaște practic provocarea adusă de noii competitori băncilor tradiționale și nevoia imediată de schimbare a abordării băncilor, în special în ceea ce privește produsele pe care urmează să le ofere“, a spus Aurelia Costache, financial services advisory leader EY România.
Comparativ cu alte țări europene, România înregistrează unul dintre cele mai mici scoruri de relevanță bancară. Cu excepția Italiei, care înregistrează un scor mai mic, de 71,6%, toate celelalte țări europene cuprinse în sondaj au înregistrat scoruri mai mari. Băncile din țările nordice - Suedia, Danemarca, Norvegia și Finlanda - păstrează cea mai înaltă relevanță pentru clienți (peste 80%), alături de Germania, care înregistrează un indice de 81,1%.
Din perspectiva elementelor care constituie scorul global reiese că băncile din România sunt sub așteptările clienților în planificarea de viitoare produse și în privința mixului curent de produse deținute. Astfel, consumatorii ar lua mai degrabă în considerare în viitor un furnizor netradițional pentru cele mai multe produse financiare, pe măsură ce băncile devin tot mai puțin relevante în ofertele lor de produse bancare, potrivit studiului EY.
În România, băncile sunt și mai puțin relevante pentru clienții mai tineri, înregistrând un nivel de doar 71,8% pentru clienții cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani. Mai mult, băncile sunt mai puțin relevante pentru românii cu venituri mai mici, dar devin relevante 100% pentru clienții cu venituri anuale de peste 100.000 dolari.
De asemenea, se înregistrează o diferență considerabilă între românii cu un nivel scăzut al educației - relevanță de 57,3% pentru persoanele care nu au absolvit liceul - și cei cu educație superioară - relevanță de 77,1% pentru absolvenții de facultate.
Cu toate acestea, indicele relevanței scade abrupt pentru românii cu studii post-universitare, care consideră băncile ca fiind relevante doar în proporție de 71,7%.
Dintre produsele predominant achiziționate de români se numără conturile de economii, creditele ipotecare și conturile curente.
Printre produsele care au migrat deja în mare măsură către furnizori nebancari în România sunt asigurările, cardurile pre-paid reîncărcabile și conturile de investiții.
Indicele de relevanță bancară realizat de EY măsoară comportamente și atitudini curente și viitoare ale consumatorilor, în scopul realizării unui scor compozit bazat pe relația dintre clienți și bănci în prezent, respectiv rolul băncilor tradiționale de furnizor principal de servicii financiare precum și produsele și serviciile pentru care consumatorii apelează la bănci în prezent, si relația dintre clienți și bănci în viitor, adica o combinație între încrederea acordată băncilor și produsele și serviciile pe care consumatorii ar putea să le ia în considerare, pe viitor, în vederea achiziționării de la bănci versus jucătorii non-bancari.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu