BNR: Deși creșterea vine din consum, economia nu este încă supraîncălzită, iar productivitatea muncii s-a îmbunătățit în T2

BNR a prezentat vineri ce s-a discutat în Consiliul de Admi­nis­trație din 30 sep­tem­brie, în urma deciziei de a publica minutele discuțiilor, cu scopul cu­­noaș­­terii de către public a rațiunilor și datelor econo­mice luate în considerare la fun­da­­mentarea deciziilor de politică mo­ne­ta­ră.

Membrii Consiliului de Administrație (CA) al BNR au remarcat „ajustarea as­cen­dentă a ritmului creșterii economice anti­cipat“ pentru trimestrul III (T3), adică sal­tul economiei peste așteptări, după avan­sul de 6% din T2, principala contri­bu­ție la as­cen­siunea PIB continuând să fie adusă de con­sum, în timp ce „aportul investițiilor este modest, iar contribuția exportului net este negativă“.

O mare parte a membrilor Consiliului de Administrație al BNR au invocat „nevoia urmăririi atente a evoluțiilor creș­te­rii economice din perspectiva potențialelor riscuri de supraîncălzire a economiei“, evidențiindu-se, totuși, că astfel de semne „nu se văd deocamdată“.

Având în vedere evoluția anticipată a economiei și inflației, banca centrală a decis în penultima ședință de politică monetară din acest an să mențină rata dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,75% pe an, conco­mitent cu păstrarea la 8% a ratei rezervelor minime obligatorii RMO la lei.   În schimb, BNR a decis, spre surprinderea analiștilor, să relaxeze politica monetară pe palierul ratei rezervelor minime obligatorii la valută, BNR dând băncilor înapoi 500 mil. euro.

Minuta prezentată vineri seamănă cu comunicatele transmise după ședințele de politică monetară, dar este mai detaliată. Practic, minuta este un rezumat extins al discuțiilor boardului, fără a se menționa care au fost pozițiile și declarațiile individuale ale membrilor Consiliului.

În ceea ce privește evoluția recentă a economiei, membrii Consiliului au evidențiat „ritmul peste așteptări“ atins de creșterea economică în trimestrul II, de 6% în termeni anuali, ceea ce indică o creștere mai amplă a excedentului de cerere agre­ga­tă, inclusiv în perspectivă apropiată. „S-a subli­niat, de asemenea, faptul că deter­minantul major al accelerării creșterii econo­mice a continuat să-l constituie cererea de consum, stimulată de majorarea veniturilor populației, de măsurile fiscale implementate și de condițiile financiare favorabile“. O evoluție pozitivă s-a consi­derat a fi creșterea aportului investițiilor la dinamica PIB, îndeosebi din sectorul privat.

Pentru trimestrul III din perspectiva com­portamentului indicatorilor cu frec­ven­ță ridicată este de așteptat ca prin­­cipala contri­buție la creșterea eco­nomică să con­ti­nue să fie adusă de cererea de consum, se­con­dată de un aport modest al in­ves­tițiilor, în timp ce contribuția expor­tului net se anti­cipează a rămâne negativă, potrivit BNR.

În ceea ce privește condițiile monetare, membrii CA-ului BNR susțin că și-au păstrat caracterul stimulativ în trimestrul al treilea, în condițiile în care atât ratele dobânzilor pieței monetare interbancare, cât și cursul de schimb al leului au tins să coboare și să se mențină ulterior la valori ușor inferioare celor din intervalul precedent.

Conducerea băncii centrale remarcă faptul că în primele luni ale trimestrului al treilea creditul acordat sectorului privat a continuat să crească în termeni anuali reali, dar într un ritm mai lent decât în intervalul anterior. BNR pune încetinirea creditării pe seama operațiunilor de curățare a bilanțurilor băncilor comerciale prin externalizarea creditelor neperformante și efectul statistic al creșterii ratei anuale a inflației.

Creditarea a dat semne de oboseală în lunile de vară, înregistrând trei luni consecutive de scădere, după apariția legii privind darea în plată a imobilelor. În termeni anuali, avansul creditării a frânat la 0,7%. Este prima dată de la începutul acestui an când creditul privat înregistrează un avans anual de sub 1%. Spre comparație, în primele luni din acest an creditarea creștea an la an cu circa 3%.

Menținerea creditării totale în teritoriul pozitiv a fost susținută de ascensiunea împrumuturilor în lei, creditele în valută continuându-și declinul. Creșterea la 55,9% a ponderii în total a creditului în lei, în luna august, de natură să certifice îmbunătățirea transmisiei politicii monetare și să contribuie la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare și la creșterea robusteții economiei, potrivit BNR.

Impactul înăspririi în trimestrul al doilea a standardelor de creditare pe segmentul creditelor pentru locuințe pare a fi deocamdată modest din perspectiva fluxului de credite noi, în opinia tuturor membrilor board-ului băncii centrale, care susțin că datele disponibile până în prezent sunt însă insuficiente pentru o evaluare cuprinzătoare.

Băncile au reacționat la legea privind darea în plată prin majorarea avansurilor minime la creditele ipotecare standard în lei până la 30-35%, însă revolta nu a durat prea mult, și unele bănci au redus avansurile, în condițiile în care standardele ridicate de creditare nu au făcut altceva decât să trimită vânzările noi în cădere liberă și implicit și veniturile bancherilor de pe acest segment. Legea privind darea în plată, intrată în vigoare la jumătatea lunii mai, permite persoanelor care au luat un credit pentru a-și achiziționa o locuință să o dea băncii, în cazul în care nu își mai pot plăti ratele, scăpând astfel de datorie. Darea în plată se aplică doar creditelor în lei și valută care nu depășesc echivalentul a 250.000 de euro.

Ce a remarcat Consiliul de Administrație al BNR:

(+) Evoluții pozitive:

- Intensificarea activității economice a fost însoțită de avansul alert al efectivului salariaților din economie și de scăderea ratei șomajului BIM până la minimul perioadei postcriză;

- Semnificativa ameliorare a productivității muncii în trimestrul II, de natură să compenseze integral sporul de ritm al câștigurilor salariale din industrie;

- Ritmul peste așteptări atins de creșterea economică în trimestrul II, de 6% în termeni anuali.

- O evoluție pozitivă s-a considerat a fi creșterea aportului formării brute de capital fix (investițiilor) la dinamica PIB, pe seama investițiilor din sectorul privat;

- Ajustarea ascendentă a ritmului creșterii economice anticipat pentru trimestrul III, pe fondul recentelor evoluții economice și financiare interne și externe;

- Creșterea intrărilor de fonduri europene, precum și evoluția încurajatoare a investițiilor străine directe au contribuit la temperarea adâncirii deficitului extern în iulie;

- Condițiile monetare reale și-au păstrat caracterul stimulativ în trimestrul III, în condițiile în care atât ratele dobânzilor pieței monetare interbancare, cât și cursul de schimb al leului au tins să coboare și să se mențină ulterior la valori ușor inferioare celor din intervalul precedent;

- Creșterea la 55,9% a ponderii în total a creditului în lei, în luna august, de natură să certifice îmbunătățirea transmisiei politicii monetare și să contribuie la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare și la creșterea robusteței economiei.

(-) Evoluții negative:

- Persistența incertitudinii privind magnitudinea efectelor decurgând din legea privind darea în plată și din alte inițiative legislative ce vizează sectorul bancar;

- Exportul net și-a sporit contribuția negativă la PIB;

- Dinamica deficitului de cont curent, acesta consemnând aproape o dublare în trimestrul II, deși rămâne în parametrii sustenabilității;

- Incertitudini asociate evoluției viitoare a inflației ce decurg din riscurile în dublu sens la adresa cursului de schimb al leului, induse de mediul extern și de cel intern; presiuni dezinflaționiste semnificative în economia globală pot influența dinamica efectivă a inflației;

- Creșterea incertitudinii privind conduita pe orizontul de timp mai îndepărtat a politicilor fiscale și de venituri;

- Ritmul inconstant de realizare a investițiilor publice și a reformelor structurale, de natură să afecteze potențialul de creștere și competitivitatea economiei românești.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega