Conținutul coșului de cumpărături al românilor diferă în funcție de tipul de magazin în care ajunge clientul. Astfel, din comerțul tradițional cel mai des se cumpără alimentele proaspete, respectiv legumele și fructele sau carnea și mezelurile. Magazinele de tip discount sunt destinația preferată pentru lactate, dar și pentru dulciuri sau conserve.Cel mai des, supermarketurile devin destinația preferată a românilor care vor să cumpere băuturi, iar atunci când aceștia sunt în căutare de produse nealimentare, de îngrijire personală sau a locuinței, hipermarketurile sunt cele mai căutate, arată un studiu al companiei de cercetare de piață GfK. Aceste obiceiuri sunt justificate pe de-o parte de oferta de produse a fiecărui magazin și pe de alta de poziționarea acestora.
Astfel, hipermarketurile au suprafețe generoase de până la 13.000 mp și în oferta unui astfel de magazin încap 60.000 de articole. De aceea, aceste unități sunt destinații de cumpărături în special de weekend pentru săptămâna următoare.
Aceste magazine sunt mai căutate pentru produse precum gel de duș sau detergent, pentru că acestea nu sunt achiziții de impuls, ci mai degrabă o necesitate, o achiziție gândită anterior.
La polul opus, pentru achizițiile de alimente sau băuturi sunt preferate magazinele mai apropiate de casă sau de birou. De altfel, chioșcarii spun în cor că cea mai mare parte a businessului lor se realizează din produse de panificație, țigări și alte produse de imediată necesitate.
„Există diferențe semnificative în ceea ce privește structura coșului de cumpărături în funcție de formatul de retail. În timp ce segmentul fresh este vedeta comerțului tradițional, hipermarketurile performează foarte bine când vine vorba de produse de îngrijire personală și curățenie, supermarketurile la categoria băuturi, în timp ce lactatele și produsele alimentare ambalate (conserve, dulciuri, produse de băcănie, alimente de bază) sunt un important diferențiator pentru discounteri“, afirmă Raluca Răschip, consumer goods & retail director la GfK România.
La nivelul întregului comerț alimentar însă, alimentele proaspete acoperă o treime din coșul de consum, iar împreună cu lactatele și cu celelalte produse alimentare ambalate sunt responsabile pentru aproape 70% din banii cheltuiți de români la cumpărături, arată datele GfK. Alimentele iau partea cea mai mare a banilor pentru că sunt și cele care sunt achiziționate mai des, în volume mai mari.
Studiul companiei de cercetare de piață mai arată că deși cei mai mulți bani merg pe produse proaspete, frecvența de cumpărare pentru astfel de bunuri a scăzut, dar suma cheltuită pentru o ședință de shopping este mai mare. La polul opus, pentru bunuri de îngrijire a locuinței consumatorii nu doar că sunt dispuși să cheltuie mai mult, dar merg și mai des la shopping, potrivit GfK.
Per ansamblu, românii cheltuie mai mult la o singură sesiune de cumpărături, diversificându-și categoriile de produse achiziționate, iar cel mai mare buget este alocat pentru alimente proaspete, cu 5,8% mai mult anul acesta față de 2015.
Prețurile bunurilor de larg consum, fie ele alimentare sau nealimentare, sunt de cele mai multe ori aliniate celor din vestul Europei, deși salariile sunt rămase în urmă. Astfel, același coș de cumpărături costă local cu circa 40% mai puțin decât în Germania spre exemplu, însă salariul mediu de doar 400 de euro net lunar este de circa șapte ori mai mic.
Piața bunurilor de larg consum a crescut cu 2% în prima jumătate a acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, cea mai mare contribuție la acest avans având-o vânzările de băuturi și alimente proaspete (legume, fructe, carne), potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piață GfK.
0 comments :
Trimiteți un comentariu