„Crezi în România 5% sau nu crezi?“ FMI certifică ținta programului lansat de Ziarul Financiar în octombrie 2014: creștere economică de 5% pe an

În octombrie 2014, Ziarul Financiar a lansat provocarea „România 5%“ – trasarea unui plan de către mediul de business prin care România să treacă de la o creștere economică de 2-3% la una de peste 5% în următoarele două decenii pentru a recupera în sfârșit decalajul față de Occident.

La doi ani distanță, se dovedește că se poate. Fondul Monetar Internațional a publicat la sfârșitul săptămânii trecute prognoza de creștere pe 2016 pentru economia românească 2016: 5%, față de cea anterioară de 4,6%.

Este cea mai ridicată prognoză pentru o economie europeană. La mo­men­tul lansării proiectului, pe 14 oc­tom­brie 2014, când Ziarul Financiar a pus la masă macroeconomiști, bancheri, oameni de afaceri și consultanți, puțini erau cei care credeau că este posibil ca România să atingă 5% creștere economică.

„În actualele condiții nu putem să avem o creștere economică de 5%. Trebuie schimbate condițiile, factorii de producție“, spunea la acel moment Valentin Lazăr, economistul-șef al BNR.

Aurelian Dochia, unul din economiștii care au ghidat tranziția din România, spunea: „Pe termen scurt nu există potențial pentru o creștere economică de 5% în România. Avem trei constrângeri majore: factorul demografic, resursele de capital, productivitatea totală a factorilor“.

Antreprenorii însă au fost mult mai deciși să adopte programul Ziarului Financiar. „Noi suntem obișnuiți cu ideea de creștere. Ca antreprenori, ritmul de creștere trebuie să fie de minimum 5%. Pe noi ne obsedează potențialele de creștere de 50-100%“, a spus atunci Dan Șucu, președintele Mobexpert.

Iar Mihnea Șerbănescu, CEO la DTZ Echinox (imobiliare), a adăugat: „Putem să avem creștere de 5%, dar trebuie să ne propunem și să vrem“.

Programul „România 5%“ a presupus dezbateri cu reprezentanți ai mediului de business pe cinci domenii: guvernanță corporatistă, resurse de capital, resurse umane, fiscalitate și antreprenoriat. În urma acestor dezbateri, a fost publicat un plan de acțiuni pe fiecare sector care a cuprins cele mai importante propuneri din partea participanților.

O parte din ele au fost deja asimilate de guvernele aflate la putere în ultimii doi ani, altele nu. Între timp, Ministerul Economiei și Banca Națională au lansat un program de competitivitate pentru următorii

3-5 ani, iar la startul acestuia Valentin Lazăr, economistul-șef al Băncii Naționale, a admis că inițiativa se datorează în parte și provocării ridicate de Ziarul Financiar în octombrie 2014.

Nici nu mai contează cum, fapt este că România a atins pe al doilea trimestru din 2016 o creștere economică de 6% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar pentru anul acesta iată că FMI estimează o creștere de 5% față de anul anterior.

Este cel mai bun ritm de creștere din 2008 încoace și faptul că acest prag a putut fi depășit arată că în cele din urmă evoluția economiei este o problemă de încredere.

Cum era de așteptat, macroeconomiștii au fost cei mai sceptici la lansarea acestui plan – probabil de asta nici nu ajung milionari, pentru că privesc tot timpul înapoi :). În schimb, antreprenorii se gândesc tot timpul la viitor, cum să crească și că vor mai mult, că sunt nemulțumiți de situația actuală și vor să o schimbe. Ei vor ceva mai bun, mai rapid, de calitate mai bună, vor o satisfacție mai mare.

Economia este o știință socială, în primul rând, iar dinamica acesteia ține mult de percepție. E aproape ca la biserică. Crezi și atunci vei avea succes. Din acest punct de vedere, punerea pe piață a ideii de „România 5%“ a avut rolul său în modificarea percepției clasei de business din România asupra ritmului necesar de creștere economică.

Ca urmare, în acest moment, România este văzută ca un exemplu pentru întreaga regiune de sud-est.

„Unele țări s-au dovedit un exemplu în regiune în ceea ce privește atractivitatea investițiilor străine. România este una dintre ele. Țările care s-au înscris pe drumul reformelor structurale vor vedea și beneficiile după o vreme“, a spus Tomasz Telma, director regional IFC pentru Europa și Asia Centrală, divizie de investiții a Băncii Mondiale, citat recent de publicația SEE News.

Chiar dacă accelerarea creșterii eco­nomice a provenit în mare măsură din „benzina“ scăderilor de taxe care a dus la majorarea consumului, nimeni nu poate ignora un rezultat solid pen­tru o țară mare. La o menținere a creș­te­rii economice de 5% pe an în ur­mătorul deceniu, România va lăsa în urmă ca dimensiune a PIB-ului țări pre­cum Grecia, Cehia și chiar Portugalia.

Din acest punct de vedere, 2017 este crucial. În niciun caz nu trebuie majorat deficitul bugetar, deși presiunile pentru creșterea salariilor în sectorul public sunt uriașe și urmează alegeri.

Dobânzile jos și lichiditatea din bănci sunt deja factori de impulsionare a ofertei, astfel încât noi canistre de benzină aruncate în vâlvătaia creșterii nu vor face decât să creeze un incendiu care ar putea provoca daune ireparabile.

Este acum momentul frânării creșterii pe consum și accelerării creș­terii pe investiții. Unul din punctele esențiale din planul „România 5%“ – dezghețarea activelor de orice fel ar fi acestea – imobiliare în centrul orașelor, agricole în afara lor, umane în zonele cu șomaj înalt sau financiare acolo unde „băltesc“ banii în bănci sau companii energetice – poate să provoace un plus de 1-2% la PIB fără să dezechilibreze economia.

Crede și vei fi răsplătit – iată lecția de până acum a planului „România 5%“. Că nici la fotbal nu credeam să avem un 5-0 și iată că l-am obținut.

ZF a lansat pe 14 octombrie 2014 proiectul „România 5%“

Sursa:
Ziarul Financiar