România a construit doar 368 de kilometri de drumuri noi din fondurile europene absorbite din exercițiul financiar 2007- 2013, în timp ce Polonia a construit 1.886 de kilometri, arată datele publicate de Comisia Europeană. În același timp, Ungaria a construit 502 kilometri de drumuri noi, Cehia – 312 kilometri, iar Bulgaria 175 de kilometri. Cum se explică aceste diferențe?„Polonia a avut un mecanism de cheltuire a fondurilor europene mult mai suplu decât l-am avut noi, rezultatele fiind vizibile în kilometri de drum, autostradă sau cale ferată construiți sau reabilitați. În septembrie 2012 am traversat Polonia ajungând la Gdansk și îmi amintesc că pe atunci Polonia era un mare șantier, o țară dată peste cap în termeni de circulație decentă, dar în care se lucra la foc continuu. 1886 de kilometri noi construiți înseamnă mai mult decât au reușit România, Bulgaria, Ungaria și Cehia împreună, pentru ca o astfel de comparație să fie relevantă și ca suprafețe comparative“, a explicat Dragoș Jaliu, partener în cadrul Structural Consulting Group (
www.fonduri-structurale.ro
).
El a precizat totuși că datele trecute în raportul Comisiei Europene pentru România sunt aferente anului 2014, astfel că anii finali (2015 de implementare și 2016 de transmitere a cererilor finale către Comisia Europeană) aduc finalizarea/fazarea multor proiecte cu cheltuieli efectuate și transmise.
„Teoretic, stăm rău comparativ cu celelalte state. Practic, având în vedere efortul ultimilor 2 ani stăm un pic mai bine. La 30 septembrie 2016 pe programul de transport absorbția efectivă se ridica la 70,14% (3 miliarde de euro). Mai avem la Comisie încă 300 de milioane de euro în verificare, asta înseamnă încă câțiva kilometri realizați (construiți sau reabilitați)“, a mai spus Dragoș Jaliu.
Numărul de kilometri de drumuri noi este unul dintre indicatorii folosiți de experții Comisiei Europene pentru a evalua impactul fondurilor structurale acordate în perioada 2007 - 2013 în statele membre. „Per ansamblu, finanțarea europeană a condus (în România - n. red.) la construcția a 368 km de drumuri noi, din care 314 au fost pe rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și la îmbunătățirea a 1.893 km de drumuri, noile drumuri construite au reprezentat circa 12% din totalul drumurilor construite în perioada respectivă“, se arată în raportul Comisiei Europene pentru România. De asemenea, în document se mai precizează că în primul exercițiu financiar al României de după aderarea la Uniunea Europeană s-au construit 22 km de căi ferate noi (toate în cadrul programului TEN-T, rețeaua de transport care vrea să conecteze statele membre) și modernizarea a 122 km de linii de căi ferate existente.
„Suplimentar, s-a sprijinit dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional Iași, care a devenit operațional în 2015, extinderea sistemului de diguri din portul Constanța și construcția Magistralei de metrou 5 din București (Eroilor - Drumul Taberei - n. red.). Magistrala de metrou, care are un buget de 453 mil. euro, are o lungime de 7,2 km și încă nu este finalizată“, se mai arată în raport.
În ceea ce privește indicatorul „km de drumuri reconstruite“, datele centralizate de Comisia Europeană arată că în România s-au îmbunătățit, pe banii UE, 1.893 de kilometri de drumuri, în timp ce în Polonia s-au consolidat 7.216 km de drumuri, de aproape patru ori mai mult decât în România. În același timp, în Ungaria s-au reconstruit peste 2.500 de kilometri de drumuri, în Cehia peste 2.000 km, iar în Bulgaria puțin peste 1.000 km.
„Au existat mai multe probleme în cadrul proiectelor de infrastructură mare. Spre exemplu, la majoritatea proiectelor documentația tehnică transmisă către Comisia Europeană nu a fost completă. Solicitărilor de completare a documentațiilor venite din partea comisiei, Ministerul Transporturilor le-a răspuns cu întârziere (câteva luni)“, a mai spus Dragoș Jaliu.
De asemenea, el a spus că una dintre problemele majore ce au generat întârzieri a fost calitatea slabă a documentațiilor.
Din 2009 lucrurile s-au mai îmbunătățit ca urmare a consultanței oferite prin intermediul programului Jaspers – un parteneriat de asistență tehnică care oferă consultare de specialiate statelor, format din experți ai Comisiei Europene, BERD și BEI.
„Altă problemă a fost principiul dominoului perfect ilustrat în proiectele majore de infrastructură: proceduri de achiziții contestate încă din faza de elaborare a documentației, apoi la CNADNR pe execuție; termene întârziate în realizarea lucrărilor (îmi amintesc întârzieri de peste 6 luni în atribuiri de contracte); întârzieri în rambursare, lucrări oprite și reluate de executant în momentul primirii sumelor din partea autorității de management“, a mai spus Dragoș Jaliu.
Un alt indicator de evaluare a modului în care s-au folosit fondurile europene în perioada 2007- 2013 este acela al numărului de locuri de muncă nou-create. Astfel, datele arată că fondurile structurale au condus la înființarea a 35.172 de noi locuri de muncă în intervalul 2007 – 2013 în România. Spre comparație, Polonia a creat 87.427 de locuri de muncă (de 2,5 ori mai multe decât România), iar Ungaria 108.908 (triplu față de situația din România) în aceeași perioadă.
În total, România a absorbit circa 15 mld. euro dintr-un total de 19 miliarde de euro alocate în perioada 2007 - 2013 din fondurile structurale, bani care s-au consumat în proiecte de infrastructură, mediu sau de instruire a angajaților și a șomerilor.
Finanțarea europeană a condus în România la construirea a doar 368 km de drumuri noi, din care 314 au fost pe rețeaua trans-europeană de transport.
Finanțarea europeană a condus în România la construirea a doar 368 km de drumuri noi, din care 314 au fost pe rețeaua trans-europeană de transport.
0 comments :
Trimiteți un comentariu