1.Context
Creșterea salariului minim în România în ultimii 15 ani a dus la creșterea incidenței muncii la negru.
Mai simplu spus, de câte ori s-a crescut salariul minim pe economie de atâtea ori a crescut numărul muncitorilor din
economia subterană.
În perspectiva unei noi creșteri a salariului minim începând cu ianuarie 2017 la valoarea de 1400 lei, analiza efectelor creșterii acestuia rămâne un topic de interes sporit.
În conformitate cu studiile evidențiate de literatura științifică de specialitate,
o creștere a salariului minim va conduce la pierderea locurilor de muncă
pentru cel putin o parte dintre angajați care vor deveni într-o primă instanță șomeri și ulterior vor vedea sectorul informal (ie.
“economia subterană”
) cel putin ca o soluție pe termen scurt. Astfel, creșterea salariul minim manifestă un efect pozitiv asupra probabilității de a lucra fără forme legale.
Vor fi afectați
de această creștere a salariului minim lucrătorii cu productivitate scazută,
în special tinerii și cei slab calificați,
mai precis, exact persoanele cărora li se adresează în mod direct această măsură.
Pe de o parte, având o rata a șomajului la nivel național de doar 6.8% care înseamnă ceva mai mult de 630,000 șomeri, Romania deține o poziție favorabilă între statele membre ale UE, dar pe de altă parte ocupă o poziție total nefavorabilă atunci când vorbim de
șomajul în rândul tinerilor pentru care rata șomajului are o valoare de 21.7%
de trei ori mai mare decât cea generală.
Efectele creșterii salariului minim sunt cu atât mai complexe și mai importante cu cât discutăm despre o țară cu o pondere mare a persoanelor cu venituri reduse, cu un nivel ridicat al informalității și cu un grad de reglementare destul de redus.
Conform datelor oficiale oferite de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, peste 3 milioane de salariați români, reprezentând aproape 65% din totalul de 4.7 milioane salariați din economie câștigă mai puțin de 2,000 lei net pe lună fiind plătiți sub nivelul salariului mediu pe economie (2,114 lei în decembrie 2015, conform datelor INS).
La toate aceste cifre, este important să menționăm și incidența relativ ridicată a
“salariilor în plic”
(eng.
envelope wages
). Conform acestei practici, o parte dintre angajați sunt plătiți la nivelul unui salariu formal, oficial, înregistrat și mai primesc o parte suplimentară nedeclarată numită generic
“salariu în plic”
pe baza unei înțelegeri verbale. Rezultatele
„Eurobaromentrului Special Nr. 402/2013 pe muncă nedeclarată”
au evidentiat faptul ca
7% dintre angajații români primesc
„salarii în plic”.
De asemenea,
ultima estimare a dimensiunii economiei informale
ș3ț
raportată la PIB-ul oficial a evidențiat o pondere a acestui fenomen de
aproximativ 29% din PIB-ul oficial la nivelul anului 2015.
Rezultatele empirice se subscriu studiilor lui Schneider la nivel internațional ce reliefează o pondere a economiei informale în Romania de 28.1% din PIB-ul oficial la nivelul anului 2014.
2.
Evoluții ale salariului minim
Fig. 1 Evoluția salariului minim real vs. nominal (2000 – 2016)
Conform figurii de mai sus se observă că, de-a lungul întregii perioade 2000 – 2016, salariul minim a crescut constant, atât în termeni nominali cât și în termeni reali. Ceea ce este interesant este decuplarea produsă în 2007 când cresterea reală a început să rămână semnificativ în urma creșterii reale. În timp ce creșterea nominală a fost de aprox. 20 de ori în 2016 față de anul 2000, creșterea reală a fost de doar 5 ori, astfel puterea de cumpărare a celor care primesc salariul minim nu a înregistrat o creștere atât spectaculoasă din punct de vedere al puterii reale de cumpărare. Cauza? În principal, inflația.
Fig. 2 Evoluția salariului minim real vs activitatea economica informală (2000 – 2015)
Analizând evoluțiile salariului minim și ale activității informale (economia la negru),
în dinamica, de-a lungul periodei 2000-2015 dar exprimate la nivelul prețurilor anului 2005, putem constata faptul că există o tendință crescătoare pentru ambele serii de date,
între acestea existând o legătură pozitivă foarte puternică.
3.
Concluzii
a)
Salariul minim pe economie nu este corelat cu nicio variabilă macroeconomică.
Cea mai stringentă problemă legată de salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este de fapt lipsa unui mecanism transparent de ajustare astfel încât salariul minim sa fie corelat cu creșterea economică, cu performanțele pieței muncii sau cu crearea de noi locuri de muncă.
b)
Creșterea salariului minim pe economie
nu a făcut decât să creeze o presiune suplimentară pe distribuția salariilor,
împingând astfel lucrătorii tineri sau slab calificati către șomaj și ulterior către informalitate.
c)
La acest moment
creșterile salariului minim nu urmează un mecanism transparent și nu are la baza argumente economice, ci mai mult argumente ce țin de sfera politicului.
Mai exact, creșterea salariului nimim nu a fost, de-a lungul ultimilor 15 ani, corelată cu creșterea economică, cu sporirea numărului de locuri de muncă sau cu evoluția oricărui indicator macroeconomic relevant în ceea ce privește performanța economiei românești.
d)
Analiza relației pe termen lung dintre evoluția salariului minim și evolutia economiei informale este prezentată in cadrul unui studiu al Institutului Național de Cercetare Științiifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale ale cărui rezultate au evidențiat faptul că
creșterile succesive ale salariului minim dea lungul celor ultimilor 15 ani au reprezentat un factor ce a condus la creșterea informalității pe termen lung.
e)
Agresivitatea creștererii salariului minim va crea probleme de competitivitate într-o economie precum cea a României
. Angajatorii atrag atenția, pe bună dreptate, ca aceste creșteri ale salariului minim din pix vor duce la concedieri.
Prin urmare, viitoarele creșteri ale salariului minim, mai cu seama dacă acestea nu sunt corelate cu realitatea economică ar trebuie privite cu rezerva cuvenită chiar și de către cei care într-o primă fază sunt beneficiari direcți deoarece în faza doi ar putea fi exact cei care suportă consecințele. Astfel, aceste creșteri nu ar trebui încurajate înainte de a evalua efectul potențial pe care o astfel de măsura l-ar putea avea în economie asupra tuturor actorilor implicați.
Note:
1.
Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorilor și nu implică instituțiile cu care aceștia sunt asociați.
2.
În ceea ce privește detaliile tehnice ale studiului realizat trebuie mentionat ca dimensiunea economiei informale a fost estimata ca si % din PIB-ul oficial utilizand modelul MIMIC (Cauze Multiple Indicatori Multipli). Aceasta metoda este una dintre cele mai performante metode utilizate de catre comunitatea stiintifica in estimarea economiei informale.
Adriana DAVIDESCU, PhD - Conf. Univ. Dr. al Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice din București, Departamentul de Statistica și Econometrie. Cercetător senior în cadrul Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protectiei Sociale.
Vasile Alecsandru STRAT, PhD - Conf. Univ. Dr. al Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice din București, Departamentul de Statistica și Econometrie.
Sorin Anagnoste, PhD – Cadru Didactic Asociat al Facultății de Administrarea Afacerilor în Limbi Străine din cadrul Academiei de Studii Economice din București, Departamentul UNESCO pentru Administrarea Afacerilor.
0 comments :
Trimiteți un comentariu