Andrei Rădulescu, senior economist Banca Transilvania: Creșterea PIB ar putea decelera în următorii ani, în paralel cu majorarea investițiilor productive, diminuarea ratei de creștere a consumului și o schimbare de tendință în forța de muncă

Creșterea PIB ar putea decelera de la 6,3% în 2017, cel mai ridicat ritm din 2008, la 4,2% în 2018, 3,4% în 2019, respectiv 3,1% în 2020, în paralel cu majorarea investițiilor productive, diminuarea ratei de creștere a consumului și o schimbare de tendință pe piața forței de muncă, apreciază analiștii Banca Transilvania.

”Ne așteptăm la creșterea investițiilor productive cu ritmuri anuale de 3,7% în 2018, 3,2% în 2019 și 1,9% în 2020, după un avans estimat la 3,5% în 2017. Consolidarea climatului pozitiv în Zona Euro, nivelul redus al costurilor reale de finanțare, perspectiva demarării unor proiecte de investiții publice și premisele de accelerare a intrărilor de fonduri europene (importante pentru procesul de dezvoltare) indică continuarea ciclului investițional în trimestrele următoare”, spune Andrei Rădulescu, senior economist la BT.

Pentru consumul privat (principala componentă a PIB), analistul previzionează un proces de decelerare pe termen mediu, pe fondul maturității din piața forței de muncă, majorării costurilor de finanțare și perspectivelor de inflexiune a tendințelor din piața imobiliară și din piața financiară, cu impact asupra efectului de avuție.

Nu în ultimul rând, banca previzionează decelerarea consumului public pe termen mediu: ritmuri medii anuale de 1,7% în 2018, 1,5% în 2019, respectiv 1,9% în 2020, după avansul estimat la 4,5% în 2017. În acest scenariu marja de manevră în materie de politică fiscal-bugetară este limitată de nivelul ridicat al deficitului bugetar, mai ales a componentei structurale a deficitului.

”De altfel, nu excludem perspectiva implementării de măsuri de consolidare fiscalbugetară pe termen mediu, dacă riscul depășirii pragului de deficit de 3% din PIB se va intensifica”.

În sfera cererii externe, Banca Transilvania vede o decelerare a fluxurilor în trimestrele următoare, pe fondul maturității ciclului economic post-criză în plan global și a majorării costurilor de finanțare pe plan intern. Astfel, dinamica anuală a exporturilor ar putea decelera de la 9,1% în 2017 la 7,5% în 2018, 5,5% în 2019, respectiv 4,5% în 2020.

De asemenea, ritmul de majorare a importurilor s-ar putea reduce de la 9,9% în 2017 la 7,9% în 2018, 5,8% în 2019, respectiv 4,9% în 2020.

În ceea ce privește forța de muncă, Andrei Rădulescu se așteaptă la o schimbare de tendință începând cu 2019, în contextul maturității ciclului economic post-criză, intensificării presiunilor din sfera costurilor (cu personal, de finanțare, cu materii prime) și acumulării de provocări la adresa stabilității macro-financiare. Astfel, componenta structurală a ratei șomajului (medie anuală) s-ar putea reduce de la 5,1% în 2017, la 4,7% în 2018 și 2019, după care va crește la 5% în 2020.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Rosu