Banii și comerțul arată că economia Moldovei se desprinde încet, dar sigur de Rusia. Cu politica este mai greu

♦ Anul trecut a marcat două premiere pentru Republica Moldova, cea mai săracă țară din Europa, prinsă între UE și interesele Moscovei: moldovenii plecați la lucru în străinătate au început să trimită acasă mai mulți euro decât ruble, iar Rusia a picat de pe primul loc în topul investitorilor străini pe șase.

Dacă principalii investitori străini din Moldova sunt de acum țări din UE, Comisia Europeană, puterea executivă a UE, a suspendat anul trecut fon­duri destinate stabilizării economice și susți­ne­rii reformei justiției deoarece Mol­dova încalcă drep­turile omu­lui și statul de drept. În aceste con­diții, Moldova flirtează cu China.

Anul trecut, cel mai mare investitor străin a fost Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

De asemenea, între 2015 și 2017 ponderea în exporturile Repu­blicii Moldova a statelor UE a crescut de la 62% la 65%, în timp ce ponderea Rusiei s-a redus de la 12% la 11% (date pentru perioada ianuarie-octom­brie, luate de la Biroul de statis­ti­că al Republicii Moldova).

În plus, Moldova importă din ce în ce mai mult din UE (50%, față de 49% în 2015) și mai puțin din Rusia (11%, față de 13%). Cei mai mari parteneri co­mer­ciali ai Moldovei din UE sunt Italia și Germania.

Cea mai nouă analiză a băncii naționale a Mol­dovei arată că de anul trecut Olanda și Spania au urcat pe primul și al doilea loc în topul inves­tito­rilor străini în ceea ce privește stocul inves­tițiilor di­recte. Pe următoarele poziții vin Fran­ța, Cipru și România, scrie Balkan Insight.

Potrivit aceleiași analize, investițiile străine au cres­cut cu aproape 18% anul trecut față de 2016, la 3,5 miliarde de dolari.

În al treilea trimestru din 2017, moldovenii au trimis acasă 154,1 milioane de dolari, 136 milioane de euro și doar 27 de milioane de ruble rusești, arată datele băncii centrale moldovene. Circa 800.000 de cetățeni moldoveni erau anul trecut înregistrați ca locuind sau muncind în străinătate, însă numărul real este estimat la un milion. Jumătate dintre aceștia ar munci acum în UE, SUA și Canada, iar cealaltă jumătate ar locui și munci în Rusia și Ucraina. Moldova are o populație de 3,5 milioane de locuitori. Această mică țară are una dintre cele mai mari rate de emigrare din lume. Remiterile contribuie cu aproximativ 25% la PIB.

Încurajată de politica UE de deschidere spre Est, Moldova a semnat în 2014 Acordul de Asociere cu UE, o colaborare care ar trebui să ajute țara să iasă de sub sfera de influență a Rusiei. Moscova a reacționat la aceste încercări impu­nând în 2013 și 2014 restricții asupra exporturilor moldovenești și expulzând mii de muncitori moldoveni fără documente.

Banca centrală a atras atenția că fluxurile remiterilor urmează direc­ția tendințelor politice. Un son­daj de opinie recent arată că sprijinul moldovenilor pentru ideea ca Moldova să adere la blocul comunitar european este la cel mai ridicat nivel din ultimii ani, notează Euronews. Potrivit stu­diu­lui, realizat în noiembrie și de­cembrie, 60% din participanți vor ca Moldova să intre în UE. În mai-iunie, rata era mai mică de 50%. Moldova nu este una dintre cele cinci candidate oficiale la aderare (Albania, Macedonia, Muntenegru, Serbia și Turcia). Această țară are un guvern pro-european și un președinte foarte pro-rus. Însă în Moldova președintele are puteri restrânse.

Premierul pro-european Pavel Filip a dez­vă­luit anul trecut că țara sa nu va mai primi bani de la UE deoarece nu mai îndeplinește condițiile. UE s-a angajat să acorde Moldovei împrumuturi de 60 de milioane de euro și fonduri nerambursabile de 40 de milioane de euro ca ajutor pentru stabi­liza­rea economiei și promovarea reformelor.

Mai multe detalii pe www.zf.ro

Con­diția de bază este respectarea procesului demo­cratic și a statului de drept. Însă anul trecut Mol­dova a introdus o nouă lege electorală despre care un organism pan-european de protecție a drep­turilor omului - Comisia de la Veneția - a spus că poate servi ușor anumitor interese, scrie Reuters. În plus, Moldova a fost zguduită de un scandal în care echivalentul a 8% din PIB a fost furat din trei dintre cele mai mari bănci între 2012 și 2014.

BERD este cel mai mare investitor în Repu­blica Moldova, cu investiții de peste jumătate de mi­liard de euro. În 2017, investițiile acestei instituții financiare internaționale s-au ridicat la ni­velul record de 130 de milioane de euro. În noiem­brie 2016, FMI a aprobat o facilitate de creditare pe trei ani de 183 de milioane de dolari pentru Moldova.

Deși Moldova se vrea a fi o piață deschisă, nu­mă­rul întreprinderilor cu capital străin reprezintă doar 7% din total. Însă pentru aceste companii muncesc 15% din salariații din țară. Contribuția investitorilor străini la bugetul asigurărilor sociale constituie 21%, potrivit Echipei Economice Ger­man­e din Moldova, un grup de experți care oferă consultanță Guvernului.

Moldova se dinstanțează de Rusia financiar și comercial, dar flirtează cu China. Cele două state au convenit la sfârșitul anului trecut să înceapă discuțiile pentru un acord de comerț liber. Moldova ar putea deveni încă un pod către UE pentru produsele chineze. În primele zece luni ale anului trecut, exporturile moldovenești către China au crescut cu 24%.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru