Mai întâi a fost Skype, apoi e-guvernarea. Estonia, o mică națiune de la granița de est a UE, s-a transformat dintr-o fostă republică sovietică într-una dintre cele mai digitalizate țări din UE. În ultimele șase luni ale anului trecut a deținut președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene, poziție din care, după cum se laudă liderii politici, a realizat progrese în zece domenii.Estonia, o țară cu o populație de doar 1,3 milioane de locuitori, se poate lăuda și cu progrese pe plan economic și social, în condițiile în care relațiile cu unul dintre cei mai importanți parteneri economici, Rusia, i-au fost erodate pe de o parte de teama unor agresiuni rusești, iar pe de cealaltă de sancțiuni occidentale contra Moscovei și de sancțiuni rusești contra UE. Anul trecut, Estonia a avut cea mai mică datorie raportată la PIB din UE. Unii analiști consideră că Estonia are cel mai competitiv cod fiscal din OCDE. De asemenea, politicenii estonieni se laudă că țara lor are cel mai mare număr de start-up-uri per capita. Analizele Comisiei Europene arată că Estonia este campionul european la furnizarea serviciilor publice online.
Cele mai recente date ale Eurostat, din 2016, arată că PIB per capita exprimat în standardele puterii de cumpărare al Estoniei este de 75% din media UE, un nivel mai bun decât, spre exemplu, cel al Greciei, Ungariei și Poloniei. În cazul României, indicatorul este de 58% din media UE.
Președinția Consiliului UE s-a dovedit a fi pentru Estonia cu 7 milioane de euro mai ieftină decât s-a așteptat. Bugetul alocat pregătirii și președinției în perioada 2014-2018 a fost de 74,9 milioane euro (din care 65% reprezintă costuri economice, 33% costuri cu forța de muncă și 2% investiții), însă costurile au fost cu 10% mai mici, în parte pentru că Marea Britanie a decis să iasă din UE și Estonia a trebuit să-și ocupe postul cu șase luni mai devreme. Banii care au rămas se duc în bugetul de stat. În total, 1.300 de persoane au fost implicate în președinția UE a Estoniei. Costurile pentru Bulgaria, țara care a luat locul Estoniei, sunt estimate la peste 75 de milioane de euro.
Estonia a făcut progrese, mai mari sau mai mici, în toate domeniile de politică fiscală și financiară stabilite pentru președinția ei, a anunțat ministerul de finanțe, notează Baltic News Service. Astfel, la inițiativa Estoniei, statele membre ale UE au ajuns la un acord prin care afacerile din economia digitală nu sunt taxate la fel ca firmele din alte domenii. Pe baza discuțiilor conduse de Estonia, Consiliul European a decis să ceară Comisiei Europene să prezinte la începutul acestui an o directivă privind taxarea economiei digitale. De asemenea, Estonia a condus cu succes discuțiile privind bugetul UE pentru 2018, de 160 de miliarde de euro, din care jumătate va fi direcționat către investiții care sprijină crearea de locuri de muncă, cercetarea și inovarea. Apoi, sub ghidajul micii țări baltice, au fost introduse amendamente privind TVA în comerțul electronic care vor proteja companiile și vor încuraja competiția onestă. Tot sub ghidajul Estoniei a fost introdus un nou model de management de criză pentru cazul în care o bancă are probleme. A cincea realizare este extinderea mandatului și creșterea resurselor pentru Fondul European pentru Investiții Strategice. A șasea este realizarea unei liste cu țările care nu cooperează suficient în privința combaterii evaziunii fiscale. A șaptea realizare este simplificarea regulilor privind folosirea fondurilor UE, a opta - promovarea uniunii piețelor de capital, a noua - reducerea poverii administrative în domeniul tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate și a zecea - reguli mai clare și mai stricte privind stoparea terorismului financiar și a spălării de bani.
Dintre toate, de realizările din domeniul digital liderii Estoniei sunt cel mai mândri. Digitalizarea a fost întotdeauna o prioritate pentru țara lor. Spre exemplu, potrivit datelor biroului național de statistică, anul trecut 11.096 de persoane au aplicat pentru un program de e-reședință, cu 827 mai multe decât numărul copiilor născuți în Estonia în aceeași perioadă. În acest ritm, până în 2021 Estonia va avea 150.200 de e-rezidenți, majoritatea veniți din Marea Britanie, scrie portalul de știri Emerging Europe. Scopul programului este de a majora economia și piața digitală prin atragerea de noi clienți și noi investiții și de a stimula inovarea.
E-reședința a avut un efect pozitiv asupra economiei. Potrivit Deloitte, proiectul a adus un profit de 14,4 mil. euro și ajută la stabilitatea economică. Rezultatele vor crește, arată estimările: profitul net va urca la 31 de milioane de dolari până în 2021, iar beneficiile nete socio-economice indirecte la 194 de mil. euro.
„Este destul de ușor pentru un investitor străin să facă afaceri în Estonia. Printre avantaje se numără sistemul de taxare simplu, nivelul redus al birocrației, utilizarea la scară largă a sistemelor digitale, achiziționarea rapidă a diverselor permise și tratate pentru evitarea taxării duble cu peste 50 de state și altele. Străinii pot cumpăra proprietăți imobiliare ca localnicii, iar clădirilor nu li se impune taxa imobiliară“, spune Toomas Prangli, partener la firma de avocatură Sorainen. În plus, în Estonia nu este taxat profitul reținut (pentru plata datoriilor, spre exemplu) sau reinvestit al companiilor.
Inițiativa e-reședință permite înființarea și administrarea unei companii online, independent de țara unde se află proprietarul. O problemă este reticența băncilor, care refuză frecvent să deschidă conturi pentru e-rezidenți din cauza presiunilor în creștere de a nu permite spălarea de bani.
Guvernul estonian a lăsat indicii pentru cei care vor să-i calce pe urme: crearea unei platforme descentralizate și distribuite care permite componentelor existente să fie conectate și elementelor noi să fie ușor de adăugat, indiferent dacă sunt dezvoltate de entități publice sau private; asigurarea că sistemul de achiziții permite accesarea celor mai bune instrumente și sisteme; folosirea sistemelor care deja au avut succes, acestea putând fi implementate mai rapid, notează Forbes.
Un risc major pentru economia estoniană este penuria de forță de muncă, o problemă întâlnită la toate țările est-europene. Pentru că salariile sunt sub media UE (salariul minim este de 500 de euro pe lună de la 1 ianuarie), oamenii talentați pleacă din țară, ceea ce afectează competitivitatea economică. De aceea, spun unii analiști, Estonia trebuie să atragă forță de muncă din alte părți, incusiv din afara Europei.
Estonia are din partea Standard & Poorís ratingul „AA-“, același pe care-l are Cehia, cea mai bogată economie est-europeană.
0 comments :
Trimiteți un comentariu