BNR a decis astăzi, la prima ședință de politică monetară din acest an, să majoreze dobânda-cheie de la 1,75% pe an, până la 2% pe an. Dobânda-cheie staționa la 1,75% din primă
vara anului 2015. Vedeți în continuare ce spune guvernatorul Isărescu în conferința de presă de după anunțul de politică monetară.
Întrebare: Intrați într-un nou ciclu. Este prima creștere de dobândă din ultimii ani. Cât de mare este inflația pe care o preconizați, având în vedere că ați luat acum această decizie și vă așteptați ca în perioada următoare să se depășească ținta. Ce se va face în piață cu managementul lichidității?
- Îngustarea coridorului în câteva rânduri în ultimii ani, de două ori anul precedent, a dus marjere coridorului față de rata de politică monetară la plus minus 1-2%. Față de plus minus 4-5%, cât aveam în urmă cu mai mulți ani, este un coridor suficient de restrâns și în același timp în standardele internaționale ale țintei de inflație. Absorbția care se face automat a lichidității, care se va face la noua rată a dobânzii de depozit, cred că este suficientă.
Consiliul de Administrație a discutat și chestiunea unei mișcări mai strânse a dobânzilor în piață, în jurul ratei de referință. Când avem exces de lichiditate să intervenim și prin rata de politică monetară, pentru ca dobânzile în piață să fie mai apropiate de 2%, dar nu a hotărât încă acest lucru. Probabil se va hotărî în ședința din februarie, când se va prezenta și raportul trimestrial privind inflația.
Considerăm că dobânzile actuale de 2%, corespund necesităților actuale. Urmează să luăm o decizie în ședința următoare și pentru perioada următoare. Orientarea este cea comunicată de anul trecut: o stabilitate mai mare a dobânzilor, cu o flexibilitate ceva mai mare a cursului de schimb. Momentan nu avem un desfășurător al inflației cu mult diferit față de cel anunțat în raportul din luna noiembrie. În comunicat se vorbește despre o anumită creștere, peste prognoza anterioară, dar cu o revenire în lunile de toamnă.
Avem însă incertitudinile pe care l-am introdus în modelul nostru, mai mari față de noiembrie, dar care sperăm să se diminueze până în februarie, când vom ieși cu o prognoză mai clară. Așa cum am arătat și în raportul din luna noiembrie, traiectoria inflației pentru anul curent, înseamnă o ieșire în afara limitelor în jumătatea anului, pentur ca ulterior să intre în limitele țintite. Sunt datele pe care le avem în prezent, cu niște certitudini suplimentare însă.
Întrebare: După decizia de majorare a dobânzii, și implicit a ratelor care au credite în lei, vă așteptați să primiți din nou mesaje din partea guvernanților?
- Mesaje primim indiferent de evoluțiile din piață, le citim cu atenție, pentru că reprezintă preocupări. Fac parte din citirea pieței, a economiei și a societății. Realitatea este următoarea: dobânzile care vă interesează, Roborul la 3 luni și la 6 luni, au scăzut aproape permanent în ultimele săptămâni. Bineînțeles, pe fondul unui excedent temporar de lichiditate. Această majorare a ratei dobânzii nu înseamnă în sine că se va majora rata Robor, cea pe baza căreia se majorează dobânda la creditele în lei acordate populației.
Noi nu vedem mișcări ample ale dobânzilor, sub nicio formă. Datoria mea este să transmit acest lucru și dumneavoastră și societății românești. Modificări ale Robor de la 2,01% la 2,03%, probabil vor apărea în perioada următoare, sunt nesemnificative, impactul este minor.
Întrebare: Ne puteți explica de ce ați decis această majorare a ratei dobânzii?
- Inflația este evident în creștere, în comunicat este un paragraf întreg care explică acest lucru. Se suprapun mai mulți factori, nu doar creșteri de prețuri. Raportate la scăderile de prețuri din ianuarie- februarie, par a fi statistic majorate. Acestea au un impact asupra anticipațiilor, trebuie stăpânite.
Dacă nu acționezi din timp, atunci se dezancorează, iar a le ancora din nou devine mult mai greu. Un exemplu recent este Turcia. Un tratament, chiar dacă este ușor preventiv, cum este în cazul nostru, este mai bun decât unul după ce anticipațiile au dispărit. Decizia de azi ne așteptăm să atenueze anticipațiile inflaționiste, ca o măsură bună, făcută la timp. Nu riscă să îngreuneze la timp povara creditelor către public, populație și întreprinderi.
Întrebare: Ați vorbit despre riscurile legate de politica fiscală, ați spus că s-au accentuat. La ce vă referiți? Vorbeați și de o volatilitate mai mare a cursului de schimb. Unde ați vedea leul în raport cu euro?
- Nu avem noutăți în ceea ce privește politica fiscală. BNR insistă că nu este de dorit o politică fiscală prociclică. Mai pe scurt spus, când ai o asemenea creștere economică, să ai deficitele în limita Uniunii Europene. Din datele preliminare, deficitul fiscal pe anul curent se închide sub 3%. Și acest lucru a însemnat eforturi din partea MFP.
Banca Națională, referindu-se la mixul de politici, insistă pe o structură mai bună a bugetului, nu doar pe mărimea deficitului. Pe structura cheltuielolor publice, BNR insistă să avem o pondere mai mare a cheltuielilor pentru investiții în total cheltuieli bugetare. În acest fel, tot treptat, creșterea economică să se bazeze pe mai mare măsură pe investiții, și în mai mică măsură pe consum. Cu cât se va face mai repede, cu atât va fi mai bine.
- În ultimii ani, cursul s-a plimbat în jur de 5%, adică de la 4,40 la 4,65 lei. E greu de spus că am avut mari deprecieri în patru ani. Dacă am lua ca bază de calcul 4,5 lei, cât a fost anul trecut, atunci mișcarea este sub 3%. Asta înseamnă să ai un curs flexibil. Noi nu avem curs bătut în cuie.
Țintim inflația în condițiile în care cursul are un rol major în asigurarea anumitor echilibre și efectuarea anumitor corecții. Mișcările de curs pot ajuta să se facă corecții în timp și ne pot arăta care este nivelul, pentru a evita corecții de amploare.
Ce v-ar conveni mai mult? O mișcare de curs de 2-3%, care să își aducă aportul la mișcările de capital, sau o mișcare brutală de 10-15%, când o corecție majoră devine inevitabilă. BNR a optat pentru așa numita manage-floating, flotare controlată. Nu este bine să lăsăm cursul să fluctueze cu 20%. Întreprinderile românești pierd cotă de piață acolo unde nu ne-am fi așteptat, pe piața bunurilor de consum și a produselor alimentare. Piața ne va spune pe unde se va plimba cursul.
Pot să spun că în noile condiții, vom considera un 5-6% o majră de sustenabilitate a cursului, o marjă în care cursul să se poată mișca în sus și în jos. Ce s-a întâmplat în ultimii 4-5 ani, a fost ceva pozitiv.
0 comments :
Trimiteți un comentariu