Anul 2017 a fost excepțional din punct de vedere ecoomic, peste cele mai optimiste așteptări, chiar dacă din punct de vedere politic a fost un haos la nivelul PSD, partidul care conduce România.Ce va fi în 2017: salariile mici vor crește accelerat, s-ar putea să vedem un nou producător auto care să vrea să facă mașini în România, cine va oferi angajați va lua noi investiții, polarizarea economiei se va accentua, vor fi căutați pensionari pentru a fi angajați
Citind ce am scris pe 4 ianuarie 2017 la ce va fi în 2017, am remarcat că am fost în trend cu creșterea salariilor mici, creșterea proiectelor de logistică, accentuarea polarizării economice în business, creșterea inflației, dobânzilor și a cursului.
Unde am fost pe dinafară: stagnarea creșterii economice – nu am crezut niciun moment că economia se va duce spre o creștere economică de 7%, chiar și peste 4% mi se părea o țintă greu de atins; am crezut că dezvoltatorii se vor confrunta cu o lipsă de chiriași pentru clădirile de birouri, ceea ce nu a fost deloc așa; am crezut că un guvern PSD, care istoric este favorabil Bursei, va lista o parte din companiile de stat la Bursă, ceea ce nu s-a întâmplat și am crezut că s-ar putea să vedem un alt mare producător auto care este interesat să deschidă o linie de producție de mașini în România, ceea ce încă nu s-a întâmplat.
Ce va fi în 2018?
1. Creșterea economică este capturată de cei mari - multinaționale și companii de stat, iar companiile românești mici și mijlocii, confruntate permanent cu un blocaj financiar și lipsă de cash, vor pierde teren.
Polarizarea economiei românești continuă și din acest motiv creșterea economică nu se duce și într-o dezvoltare economică dincolo de marile orașe. Multinaționalele și comaniile de stat beneficiind de forță, cash, know-how și oameni cărora le pot satisface cererile salariale, căștigă în fiecare zi teren în detrimentul companiilor românești mici și mijlocii.
Companiile românești, adică antreprenorii români care au apucat să ajungă mari, să fie lideri pe o piață, nu vor avea probleme, intrând în liga multinaționalelor și a companiilor de stat.
Companiile mici și mijlocii românești se vor confrunta cu lipsa de personal, probleme în derularea contractelor, hăituirea din partea fiscului și vor pierde sânge tot timpul.
Ceea ce este bine este că multinaționalele, care au o pondere de peste 50% în businessul românesc, au nevoie și de furnizori români, dar pun o presiune extraordinară asupra lor.
Corupția de la stat se duce din ce în ce mai mult către companiile private.
2. Dobânzile la creditele în lei (ROBOR) vor crește, la fel și cursul leu/euro
și inflația;
presiunea asupra BNR se va mări, iar Isărescu va fi făcut responsabil de aceste creșteri; marii pierzători sunt cei care își țin economiile la bancă în lei.
După 2-3 ani în care a stat pe loc, inflația a reînceput să crească din a doua parte a lui 2017, ceea ce a dus, inevitabil, la creșterea ROBOR, indicatorul de referință pentru creditele în lei, și la creșterea cursului.
De la 0,6%, ROBOR a crescut la 2%, iar cursul a crescut cu 2,3%, ceea ce nu este de neglijat, având în vedere inflația și dobânzile la lei. Cei care au economii în lei depuse la bancă, sunt și vor fi marii pierzători, pentru că băncile nu se vor grăbi să majoreze și dobânzile la depozite.
Creșterea dobânzilor la lei și creșterea cursului, care înseamnă și creșterea sumei de plată pentru ratele la împrumuturile în euro îi vor pune puuțin pe gânduri pe români, mai ales pe cei care vor să-și cumpere un apartament sau cei care au de plătit rate la bancă. Această creștere a dobânzilor și a cursului încă poate fi acoperită, dar să nu ne trezim cu un derapaj puțin mai mare.
3. Supraîncălzirea economică se va accentua, ceea ce va duce la derapaje macro tot mai costisitoare. Atenție la corecțiile care vor urma.
Creșterea economică din 2017 de 6,5%-7% este excepțională, dar vine și cu creșterea deficitului balanței comerciale, creșterea deficitului de cont curent și dezechilibre fiscale.
Chiar dacă guvernul se va încadra în deficitul bugetar de sub 3%, acest lucru este obținut cu prețul scăderii investițiilor publice, ceea ce afectează infrastructura României din punct de vedere rutier, feroviar, educațional, sănătate, și nu în ultimul rând afectează businessul companiilor românești, care aveau de lucru în aceste sectoare.
Chiar dacă această creștere economică, bazată pe consum, are în spate o creștere a industriei (trăiască Germania, principala piață de export a României) și a sectorului IT, ea aduce derapaje, având în vedere că cererea internă nu poate fi satisfăcută numai din producție internă. Importurile cresc, iar facturile de plată se majorează. Să nu uităm că deși avem creștere economică excepțională, de peste 15% în ultimii trei ani, datoria publică a României nu a scăzut, ci chiar a crescut. Deci nu am pus nimic de-o-parte pentru vremurile de criză, când ciclurile economice se vor întoarce.
4. Presiunea pe salariile mici va fi din ce în ce mai mare, iar deficitul de personal se va accentua. Companiile românești vor fi cele mai lovite.
Presiunea pe piața muncii va continua, ceea ce va duce la creșterea salariilor mici, în primul rând. Există business și există resurse de productivitate pentru a acoperi această creștere salarială, dar numai de către multinaționale și companiile de stat.
Companiile românești, mici și mijlocii, fac față din ce în ce mai greu acestei presiuni. Mulți patroni riscă să plătească salariile la negru, la plic, pentru a rămâne în piață.
Salariile de mijloc vor fi strivite, adică aici creșterea va fi mai redusă, ceea ce va crea mari frustrări. Salariile vor urma exact polarizarea din economie, adică vor fi la extreme.
5. Industria IT va începe să se confrunte cu un blocaj legat de salarii și lipsă de oameni.
Cererea pentru IT-isti este de peste 100.000 de creiere, oameni care nu există în acest moment. Din acest motiv, există această presiune pe salarii. Dar această creștere salarială nu rezolvă lipsa oamenilor, care este o problemă structurală, și de aceea piața se îndreaptă spre un blocaj major.
Din ce în ce mai multe proiecte vor fi puse pe hold, iar multe companii românești antreprenoriale, care și-au găsit o existență în sectorul IT, se vor confrunta din ce în ce mai mult cu adevărate crize pentru că nu au suficientă forță să se lupte și cu creșterea salariilor, și cu plecarea propriilor oameni, și cu lipsa de oameni din piață.
Deși IT-ul este mândria noastră, nu trebuie să uităm că România este o țară care primește comenzi din afară, nu este o țară care să genereze prea mult IT (intelectual property) care îți permite să plătești mai bine și să beneficiezi de creșterea businessului.
6. Antreprenorii români cu branduri și afaceri solide vor încerca să le vândă.
Tot mai mulți antreprenori români fac pași pentru vânzarea afacerilor pe care le-au creat în cei 25 de ani de capitalism. Au îmbătrânit, nu mai au forță, nu mai au energie, nu mai au oameni și așa că vor încerca să iasă din business, cât mai pot. Vor rămâne cei care stau pe active imobiliare din care încasează chirii, sau cei care au hoteluri în portofoliu.
Din spate nu prea mai vine nimeni care să aibă suficientă forță ca să fie lider, sau măcar să fie în top 5 în domeniul în care activează. Tot mai mulți antreprenori români văd în față crize, așa că preferă să iasă acum, cât se poate.
7. Băncile se vor confrunta și mai acut cu o lipsă de business, mai ales cele care sunt în afara topului 10.
Pentru că businessul românesc, al companiilor private românești mici și mijlocii crește foarte greu, nici băncile nu au business.
În dorința de a crește, băncile au ajuns la costuri zero și pentru companiile românești nou înființate care nu au decât un angajat, antreprenorul. Multinaționalele, companiile de stat și companiile româmești mari - Dedeman, de exemplu, generează suficient cash, de nu au ce face cu el. Investițiile sunt făcute din resurse interne și nu din credite bancare.
La polul opus, 600.000 de companii, mijlocii, mici și foarte mici, cu 0-9 salariați nu generează suficient business pentru a face masă pentru câte bănci sunt în România.
Această problemă, a lipsei de business românesc, se va accentua.
8. Pe Bursa de la București vor veni mai multe companii private, dar numărul de brokeri va scădea.
Când piața companiilor private românești listate la Bursă începe să se dezghețe, după intrarea în ringul de tranzacționare a MedLife, Digi și Sphera Group – restaurantle KFC și Pizza Hut, numărul brokerilor români va scădea din motive de reglementare (MIFID II), tehnologie și lipsă de lichiditate.
Bursa românească este extraordinară, dă dividendele cele mai mari din lume, dar nu are volume de tranzacționare. Și din acest motiv nu are să dea de lucru brokerilor.
Scăderea dobânzilor la lei nu a îndreptat prea mulți bani spre bursă, iar investitorii străini mai degrabă au vândut anul trecut decât au cumpărat.
Din păcate, Bursa de la București este mai puțin o alternativă de finanțare a companiilor, și mai mult un loc de unde poți să obții o rentă.
9. Investițiile în proiectele rezidențiale vor crește.
Antreprenorii români, cei care au rămas cu bani, încearcă să-i pună în mișcare în investiții imobiliare, de unde pot obține randamente mai mari decât din businessul propriu.
Cineva mi-a spus odată că semnele unei crize sunt atunci când intră în businessul imobiliar oameni de afaceri care nu au avut de-a face până atunci cu acest sector. Toată lumea vorbește numai despre blocuri de locuițe, clădiri de birouri, achiziții de apartamente și case pentru a le da în chirie. O economie nu trăiește numai din acest lucru. Așa că este de urmărit acest trend.
10. Criza din administrația locală se va accentua, iar baronii vor fi și mai “
jupâni”.
După creșterile salariale din 2017, de peste 20%, administrația locală stă pe cai mari. Baronii locali știu că un proiect sau altul depinde de semnătura lor, așa că se comportă ca atare. Acest lucru nu face viața mai ușoară celor din business, ci dimpotrivă, frustrările vor crește din ce în ce mai mult, iar mercurialul șpăgilor urmează aceeași traiectorie.
Mai mult decât atât, când administrația locală va vedea că această trecere a contribuțiilor de la companie la angajat lasă un gol în conturile lor, vor mări taxele și impozitele.
Și așa România este o țară scumpă, va fi și mai scumpă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu