Din grupul statelor foste comuniste din Europa Centrală și de Est, Croația este singura cu o calitate a drumurilor mai mare decât media europeană, după cum arată un studiu al World Economic Forum. Pe locul doi, dar sub medie, se plasează Cehia și Slovacia. România este pe ultimul loc. Este întrecută chiar și de Bulgaria, cea mai săracă economie din UE.Însă performanța a adus datorii și durere Croației în vremuri de criză financiară și economică. Croația este singura țară din UE unde puterea de cumpărare a scăzut din 2008, anul de maxim al crizei financiare globale, până în 2016. În vara anului trecut, presa croată specula că această țară, dacă nu-și accelerează ritmul de dezvoltare, va ajunge mai săracă decât România. Nici cehii nu sunt mulțumiți de ce au făcut până acum. Pentru realizarea planurilor din anii 1990, care ar fi trebuit să fie gata în prezent, ar mai trebui trei decenii dacă este menținut ritmul de investiții.
În ultimele două decenii, Croația și-a extins semnificativ rețeaua rutieră cu investiții mari în autostrăzi pentru a uni cât mai multe regiuni și pentru a stimula creșterea economică și turismul. Dacă la sfârșitul anului 2002 Croația avea 749 de kilometri de autostradă și drum expres, la sfârșitul anului 2016 totalul de kilometri se situa la 1.314.
În anii 2000, Croația a intrat într-o febră a construcției de autostrăzi, de care are nevoie pentru a-și susține sectorul turismului, dezvoltat mai ales pe litoral și devenit o bază a economiei. Autostrăzile au fost finanțate cu credite, iar companiile de stat responsabile cu infrastructura rutieră sunt și acum împovărate cu datorii. Croația a intrat în UE abia în 2013, astfel că nu a putut beneficia de fonduri europene în perioada de boom a autostrăzilor.
După 20 de ani de investiții enorme în infrastructură, companiile de stat Drumuri Croate, Autostrăzi Croate și Drumul expres Rijeka-Zagreb au rămas împovărate cu datorii de 5,2 miliarde de euro (în 2016), acoperite complet cu garanții de la stat. Banca Mondială apreciază că sectorul are nevoie de management mai bun și de soluții pentru îmbunătățirea eficienței și transparenței.
Sectorul rutier a ajuns să acumuleze datorii echivalente cu 13% din PIB anul trecut. Companiile de stat nu pot refinanța aceste credite fără ajutor de la guvern, scrie Total Croatia News.
Compania Autostrăzi Croate, un fel de SRL care se ocupă cu operarea, construcția și întreținerea autostrăzilor, și-a început activitatea în 2001 și are acum în administrare peste 925,8 kilometri de autostradă finalizați, cu peste 1.150 de structuri precum poduri, tuneluri, viaducte și pasaje pentru animale. Tunelurile au o lungime cumulată de 23 de kilometri, cel mai lung fiind de cinci kilometri, potrivit paginii de internet a companiei. Autostrăzi Croate are datorii, merge în pierdere și este în curs de restructurare.
În primăvara anului trecut, Banca Mondială a aprobat pentru Croația un credit de 22 de milioane de euro și garanții de 350 de milioane de euro, finanțare care se duce pe modernizarea și restructurarea sectorului rutier și eficientizarea companiilor de stat din transport.
În noiembrie anul trecut, Croația a emis obligațiuni de 1,27 miliarde de euro cu scadența în 2030 pentru rambursarea și refinanțarea datoriilor companiilor de stat din infrastructura de transport. Autostrăzi Croate a început deja să reducă din personal, inițiativă care va afecta până în 2020 câteva sute de persoane. Anul 2017 s-a încheiat cu o veste bună pentru companiile de stat: a crescut traficul pe autostrăzile cu taxă și au crescut și veniturile din taxe colectate. În plus, datoria publică a Croației a ajuns la sfârșitul anului trecut la 78% din PIB după cea mai rapidă scădere din UE. În 2017, bugetul croat a înregistrat primul surplus de când țara a devenit independentă. Croația are 11 autostrăzi și 12 drumuri expres. Dacă a investit masiv în infrastructura rutieră, Croația a neglijat infrastructura feroviară. La calitatea căilor ferate, Croația stă în UE mai bine doar decât România. Bogdan Cojocaru
Cehia, cea mai bogată economie dintre statele foste comuniste, și-a început aventura cu autostrăzile în anii 1960 și a ajuns acum la o rețea de autostrăzi cu o lungime de 1.246 de kilometri, dar fragmentată și concentrată în două nuclee, est și vest. Aceste nuclee sunt însă conectate între ele. Planul oficial este ca până în 2030 rețeaua să ajungă la 2.000 de kilometri. În 2014, un studiu academic a descoperit că în Cehia costurile pentru construirea autostrăzilor sunt cu 30% mai mari decât în țări vecine precum Austria și Germania. Cauzele identificate de studiu sunt insuficienta planificare pentru achizițiile de terenuri și construcții, metodele de finanțare și metodele de optimizare. În analiză se arată că proiectele mai mari de autostrăzi sunt finanțate prin Fondul de Stat pentru Infrastructura de Transport, subordonat ministerului Transportului. În Cehia, de la începerea dezvoltării unui concept pentru un proiect de trafic la implementare trec de obicei 12 ani. Studiul notează că potrivit planurilor conceptuale dezvoltate de ministerul transporturilor la sfârșitul anilor 1990, rețeaua de autostrăzi și drumuri expres ar fi trebuit să fie finalizată în prezent. Dacă se menține ritmul de dezvoltare din 2014, va mai fi nevoie de alți 32 de ani și de 19 miliarde de euro.
La sfârșitul anului trecut miliardarul Andrej Babis, acum premierul țării, a cerut creșteri semnificative ale investițiilor statului în proiecte de infrastructură. Partidul lui Babis a câștigat alegerile din octombrie cu promisiuni de prudență bugetară. Miliardarul, care a promis că va conduce statul ca pe o companie, a criticat ceea ce al a descris a fi proceduri exagerat de complicate necesare unor proiecte ca autostrăzi, căi ferate, facilități sportive și locuințe pentru bătrâni, notează Bloomberg.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu