Toți se întreabă de ce nu avem autostrăzi și șosele modernizate, dar răspunsul este simplu pentru cine se uită pe alocările bugetare: în 2017 au mers pentru investiții în infrastructura rutieră doar 1,6 mld. lei, față de 6-7 mld. lei pe an în perioada 2009-2013.Cu toate că puterea economică a statului român s-a dublat în ultimul deceniu, adică veniturile și cheltuielile la bugetul general consolidat s-au dublat, corespunzător cu dublarea nominală a PIB-ului, cheltuielile pentru autostrăzi și drumuri naționale s-au redus la o treime în valoare absolută.
Există o întreagă discuție în spațiul public privind alocările de bani pentru investiții. Unele evaluări includ fonduri europene, altele nu. Unii spun: noi am alocat cei mai mulți bani pentru investiții, record ca procent din PIB. Alții spun – sunteți la minim istoric. Care este adevărul? Cum să te descurci în noianul de cifre și tipuri de măsurători?
Cea mai corectă reprezentare a atitudinii fiecărui guvern în ceea ce privește investițiile în infrastructură este dată de execuția bugetului Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), fostă CNADNR - Compania Autostrăzilor și Drumurilor Naționale.
Pe baza execuțiilor bugetare publicate de Ministerul de Finanțe din 2006 și până în 2017, care prezintă datele defalcate, rezultă un fapt simplu: banii alocați pentru investiții în infrastructura rutieră au scăzut în fiecare an din 2013 încoace.
În 2013 au fost 6,2 mld. lei cheltuieli de capital făcute de către Compania de Drumuri, în 2014 doar 3,9 mld. lei, în 2015 2,4 mld. lei, pentru ca în 2016 să ajungă la doar 2 mld. lei. Pentru primele 11 luni din 2017, pentru care există date, investițiile s-au ridicat la 1,6 mld. lei. Puține șanse să treacă de 2 mld. lei când vor veni datele pentru decembrie. 2017 este astfel cel mai prost an pentru investițiile în infrastructură din 2006 până în prezent, de când există date defalcate publicate de Ministerul de Finanțe privind veniturile și cheltuielile bugetului general consolidat.
Execuțiile bugetare sunt practic cel mai puternic instrument de analiză pentru orice acțiune guvernamentală. Aici se vede, sau ar trebui să se vadă, rezultatul fiecărei politici a administrației – dacă există.
Poți să spui că ai ca prioritate investițiile în infrastructură când în realitate în fiecare an micșorezi sumele alocate către Ministerul Transporturilor și mai departe către Compania de Drumuri?
Normal că din 2015 și până în prezent numărul de kilometri de autostradă recepționați și luați în calcul de către Institutul de Statistică a rămas la 747, dacă în 2015, 2016 și 2017 banii alocați pentru investiții în bugetul companiei de drumuri au fost de trei ori mai puțini decât în 2011-2013.
După cum se vede în tabelul alăturat, Compania de Drumuri are venituri din două surse: surse proprii, adică rovinieta, și surse bugetare, adică subvenții de la bugetul de stat.
Pe primele 11 luni din 2017, de exemplu, Compania de Drumuri a avut un buget total de 3,2 mld. lei, din care 1,3 mld. lei venituri proprii, din rovinietă, și 1,9 mld. lei subvenții de la buget. În 2016, subvențiile de la buget au fost de 2,8 mld. de lei. Deci 2017 va rămâne ca cel mai prost an din ultimul deceniu din punctul de vedere al subvențiilor alocate pentru infrastructură.
Cheltuielile totale ale Companiei de Drumuri pe primele 11 luni din 2017 au fost de 2,9 mld. lei, deci situația este chiar stranie: nici măcar sumele alocate pentru investiții în infrastructură de la buget, adică subvențiile, nu au fost folosite în întregime, ci la 11 luni există un excedent de 0,3 mld. lei. “Să plângi” în trafic pe Valea Prahovei sau pe Valea Oltului, să faci 6 ore de la București la Azuga, pe 150 km, și să ai “excedent” la execuția bugetară a Companiei de Autostrăzi și Drumuri.
Cele 2,9 miliarde de lei cheltuieli totale s-au dus în cheltuieli de personal – 0,3 mld. lei, 0,9 miliarde de lei bunuri și servicii și doar 1,6 mld. lei cheltuieli de capital – adică investițiile propriu-zise în infrastructura rutieră.
2017 arată și mai prost din punctul de vedere al investițiilor în infrastructură dacă se face comparația ca procent din cheltuiala totală bugetară. În fiecare dintre anii din perioada 2009- 2013 ponderea în totalul cheltuielilor a banilor alocați în investiții pentru infrastructură a fost de peste 2%. Anul de vârf a fost 2011, cu 3,4% din banii cheltuiți în România de către stat - incluzând aici salarii, pensii, medicamente - dați pentru proiecte de autostrăzi și drumuri naționale. În 2016 au fost alocați 0,8% din buget pentru autostrăzi și drumuri naționale, iar în 2017, 0,7% din buget.
Banii cheltuiți în 2011 s-au văzut în 2013. Între 2011 și 2013 numărul de kilometri de autostradă a crescut de la 350 km la 644 km, adică a crescut cu aproape 300 km.
De fapt, acesta ar trebui să fie un ritm corect pentru România: 100 de kilometri de autostradă deschiși pe an. Pentru aceasta este necesară, după cum arată evoluția de până acum, o alocare de circa de 6-7 miliarde de lei pentru investiții de către Compania de Drumuri.
Ai coborât la 2 mld. lei pe an, ca în 2016 sau 2017, nu mai ai bani decât pentru reabilitări de drumuri naționale și cioturi de autostradă.
Nici nu se mai pune problema că totalul sumelor alocate pentru drumuri naționale și autostrăzi din 2006 încoace – de 46 miliarde de lei, adică 10 miliarde de euro în banii de astăzi ar fi ajuns pentru 1.000 km de autostradă la 10 milioane de euro/km și în realitate s-au făcut 500 km.
Este clar că jumătate din bani sunt risipiți. Dar concluzia datelor este simplă: dacă nu cheltui, nu ai ce panglici să tai.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu