♦ Studiul, realizat de Ziarul Financiar cu sprijinul PIAROM, arată că deși raportează o cifră de afaceri relativ egală în 2016, companiile cu capital privat românesc au o profitabilitate aproape dublă față de cele străine.Companiile cu capital românesc au nevoie de sprijin pentru a realiza produse cu valoare adăugată care să îi diferențieze pe piață și care să le facă din ce în ce mai profitabile, a fost una dintre concluziile la care au ajuns ieri reprezentanții PIAROM, patronatul investitorilor autohtoni, la lansarea studiului „Capitalul privat românesc”, ediția a III-a.
Studiul, realizat de Ziarul Financiar cu sprijinul PIAROM, arată că deși raportează o cifră de afaceri relativ egală în 2016, companiile cu capital privat românesc au o profitabilitate aproape dublă față de cele străine.
Companiile românesti domină sectoare precum construcțiile, industria alimentară, transportul, agricultura și sănătatea, iar firmele străine domină activitățile de industrie.
„Capitalul privat românesc reprezintă un element esențial în economia României, chiar dacă, ca urmare a unor măsuri de reorganizare și de restructurare de-a lungul anilor, el și-a pierdut din substanța pe care o avea, mai ales în zona productivă”, a spus Cristian Pârvan, președintele Patronatulului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).
Oamenii de afaceri prezenți la lansarea studiului au ridicat problema inexistenței educației antreprenoriale, lipsei de încredere, dar și a lipsei produselor cu valoare adăugată ale companiilor cu capital privat românesc.
„Noi, ca nație, avem o problemă de încredere, suferim de complexul provincialului față de cei din Uniunea Europeană. Nu avem curaj să ieșim cu stindardul sus și să arătăm că avem produse cu valoare adăugată. Preferăm să facem munca de jos pe bani puțini, în loc să facem produse cu valoare adăugată. Din lipsa curajului antreprenorial, ne mulțumim cu puțin, când am putea face mai mult”, a explicat Adrian Bîzgan, director general al Evomed și director al departamentului de cercetare-dezvoltare al companiei MB Telecom.
Andreea Paul, președinte în cadrul organizației nonguvernamentale Inițiativă pentru Competitivitate (INACO), este de părere că o economie competitivă este formată atât din companii străine, cât și din companii locale, însă este necesar ca firmele autohtone să se diferențieze prin produse inovative și care să aducă valoare adăugată.
„Abordarea protecționistă, centrată exclusiv pe capitalul românesc, este troglodită economic. Nu ai cum să fii competitiv într-o economie europeană fără să ai o economie foarte puternic internaționalizată, însă cu companiile românești, așezate pe lanțul de valoare adăugată. Nu doar în baza de jos, cu costul de muncă ieftină, ci și acolo unde inovația și capacitatea de inovare prin cercetare adaugă foarte multă valoareî, a explicat Andreea Paul.
Ea mai spune ca România are una dintre cele mai puțin internaționalizate economii din Europa și dă exemplul Portugaliei care realizează același PIB ca al României, de 200 mld. euro, însă cu o populație la jumătate.
Adrian Bîzgan spune că în țări precum Egipt companiile locale sunt susținute să realizeze produse cu valoare adăugată, lucru care ar trebui să se întâmple și în România. El povestește că a participat, ca reprezentant al companiei MB Telecom, împreună cu alți doi mari jucători de pe piața de proiecte de securitate, la o licitație organizată de Ministerul Apărării din Egipt pentru echipamente de scanare și că reprezentanții ministerului și-au exprimat dorința ca o parte din componente să fie produse la ei în țară, exemplu pe care ar trebui să îl preia și România.
Aurel Pavel, acționar al agenției de turism J’Info Tours, care activează pe piața românescă de aproape trei decenii, a spus că firmele românești sunt tratate diferențiat în ceea ce privește controlul din partea statului, comparativ cu firmele multinaționale.
„Spre exemplu, dacă la mine în firmă un angajat întârzie câteva ore și vine control de la Inspecția Muncii, sunt luat la bani mărunți, dar la multinaționale nu prea se duc în control”, a completat Pavel.
În acest sens, Andreea Paul este de părere că ar trebui să existe o lege a parteneriatelor public-privat și o lege a lobbyului care să apere interesele companiilor românești. „Avem nevoie de o lege a parteneriatelor public-privat și de o lege a lobbyului care să aibă rolul de mecanisme legitime de apărare a intereselor capitalului românesc.”
Aurel Pavel,
acționar al agenției de turism J’Info Tours
► Controalele pe care le primesc companiile românști sunt mai dure decât în cazul companiilor străine. Spre exemplu, dacă la mine în firmă un angajat întârzie câteva ore și vine control de la Inspecția Muncii, sunt luat la bani mărunți, dar la multinaționale nu prea se duc în control.
► Există lacune în ceea ce privește codul muncii, cât și protecția angajatului și a angajatorului.
► Ar trebui să avem o abordare mai agresivă față de guvernanți. Trebuie să venim noi cu idei și să le propunem lucruri, iar dacă nu le realizează, măcar să ne explice care sunt motivele. La început probabil că nu o să răspundă, dar dacă îi bombardăm cu întrebări vor avea o reacție.
Cristian Pârvan,
președintele PIAROM - Patronatulul Investitorilor Autohtoni din România
► Capitalul privat românesc reprezintă un element esențial în ecomonia României, chiar dacă, ca urmare a unor măsuri de reorganizare și de restructurare de-a lungul anilor, el și-a pierdut din substanța pe care o avea, mai ales în zona productivă.
► Capitalul autohton este discriminat, nu de multinaționale, ci de autoritățile române. Toate controalele efectuate, controlul muncă, controlul fiscal sau controlul de mediu, sunt aplicate sever companiilor cu capital privat românesc și cu mai multă înțelegere altor zone.
► În România nu se poate obține o creștere economică mai mare dacă nu modificăm structura economică.
► Patronatul dorește să identifice, să documenteze și să propună măsuri pentru înlăturarea disfuncționalităților în ceea ce privește capitalul autohton.
Adrian Bîzgan,
director general al Evomed și director al departamentului de cercetare-dezvoltare al MB Telecom
► O economie care e bazată pe cunoaștere produce mai mulți bani decât o economie care este bazată pe producție.
► Noi, ca nație, avem o problemă de încredere, cred că suferim de complexul provincialului față de cei din Uniunea Europeană și nu avem curaj să ieșim cu stindardul sus și să arătăm că avem produse cu valoare adăugată.
► Preferăm să facem munca de jos pe bani puțini, în loc să folosim inteligența și know-how-ul de care beneficiem ca să facem produse cu valoare adăugată. Din lipsa curajului antreprenorial, ne mulțumim cu puțin, când am putea face mai mult.
► Trebuie să mai lucrăm la capitolul educație antreprenorială și la revenirea după eșec. În România eșeul este dramatic, ai avut un eșec în afaceri, deci ești un paria pentru societate. În SUA sau în Europa Occidentală, dacă ai avut o firmă și ai dat faliment înseamnă că ai acumulat experiență și poți să începi să lucrezi la alt proiect.
► În România, dacă te duci la bancă fără să fi falimentat vreo firmă, înseamnă că nu ai experiență, deci nu te finanțează. Iar dacă ai falimentat o firmă, clar nu te mai finanțează niciodată.
► România este pe penultimul loc în Europa la capitolul inovare și investiții în cercetare. România investește cam 0,48% din PIB, în timp ce inovatorii majori precum Elveția, care este pe locul trei din UE, investesc cam 4% din PIB. Interesant este nu cât investește statul în inovație, ci cât investesc cei din privat. În Elveția 75% din investițiile în cercetare provin din mediul privat, pentru că există cultura că investind în cercetare vei obține valoarea adăugată.
Andreea Paul,
președinte în cadrul organizației non-guvernamentale Inițiativă pentru Competitivitate (INACO)
► Abordarea protecționistă, centrată exclusiv pe capitalul românesc, este troglodită economic. Nu ai cum să fii competitiv într-o economie europeană fără să ai o economie foarte puternic internaționalizată, însă cu companiile românești, așezate pe lanțul de valoare adăugată. Nu doar în baza de jos, cu costul de muncă ieftină, ci și acolo unde inovația și capacitatea de inovare prin cercetare adaugă foarte multă valoare.
► Internaționalizarea companiilor românești este obligatorie, dar programele publice suport sunt slab eficiente, se pierd mulți bani și nu se calculează utilitatea banilor alocați acestui obiectiv.
► Economia României este una dintre cel mai puțin internaționalizate economii din Europa. România, cu cei 20 de milioane de locuitori, produce un PIB de 200 mld. euro, iar Portugalia produce același PIB cu jumătate din populația României.
► Companiile străine reușesc să aplice strategii de optimizare fiscală în a treia cea mai avantajoasă economie europeană din punct de vedere fiscal. Avem a treia cea mai mică povară fiscală europeană și totuși companiile acestea aleg să se optimizeze fiscal în altă parte, dar pentru că firmele noastre nu sunt internaționalizate, ele nu reușesc să facă acest lucru.
► Resursa umană românească trebuie să se alfabetizeze digital și tehnologic, pentru că altfel nu va face față competiției europene și mondiale.
► Avem nevoie de o lege a parteneriatelor public-privat și o lege a lobbyului care să aibă rolul de mecanisme legitime de apărare a intereselor capitalului românesc.
0 comments :
Trimiteți un comentariu