Protestele violente din Iran vin când relațiile de business cu Germania devin din ce în ce mai strânse

Știrea a fost publicată joi, 4 ianuarie 2018, 00:17 în categoria

Protestele violente din Iran vin când relaţiile de business cu Germania devin din ce în ce mai strânse Percepția generală este că relațiile comerciale dintre Iran și Germania se rezumă la petrol și automobile, însă aceasta este incorectă, arată Michael Tockuss, președinte al Camerei de Comerț Germano-Iraniene, DIHK, citat de Deutsche Welle.

Iranul, cu o populație de 80 de milioane de locuitori,  este o piață aproape la fel de mare ca Germania. Mulți exportatori europeni, nu doar din Germania, și-ar dori o prezență mai mare acolo.

Țițeiul iranian este direcționat către China, India și alte țări asiatice.

„Aproxi­mativ 60% din veniturile comerciale totale ale Iranului derivă din vânzările de petrol și gaze. Este un procent ridicat, însă și celelalte 40 de procente sunt la fel de importante. Economia iraniană este cea mai diversificată industrial din regiune“, potrivit lui Tockuss.

Produsele exportate de Iran în Germania includ covoare persane și fructe uscate. În trecut, înainte de impunerea unor sancțiuni economice drastice asupra Iranului în 1995, țara exporta unele produse industriale în Europa, cum ar fi motoare pentru camioane. În prezent, Iranul co­ntinuă să exporte produse ca unelte, produse chimice și farmaceutice, însă numai către vecinii săi din regiune, nu către Europa.

„Calitatea produselor industriale iraniene adesea nu corespunde standar­delor cerute de piețele europene“, spune Tockuss. Totuși, lucrurile s-ar putea schimba, în condițiile în care Iranul colaborează cu parteneri europeni pentru creșterea calității. În ceea ce privește Germania, aceasta exportă echipamente industriale, produse chimice și electrice, utilaje pentru construcții și alte produse high-end către Iran. În perioada cea mai recentă pentru care există date, ianuarie-octombrie 2017, Germania a exportat bunuri de 2,358 miliarde de euro în Iran și a importat bunuri de numai 328 milioane de dolari din această țară. Exporturile germane către Iran au crescut cu peste 27% anual în perioada 2015-2016, menținându-se pe o tendință ascendentă.

„Excedentul comercial al Germaniei cu Iranul este masiv“, arată Tockuss.

„Însă aceasta nu este o noutate. Iranienii se plâng de acest lucru din când în când, iar noi încercăm să găsim modalități de a încuraja creșterea exporturilor iraniene în Europa și Germania, însă avem excedente comerciale uriașe cu Iranul de 40 de ani“.

Relațiile dintre Iran și Europa au început să se normalizeze după acordul din iulie 2015, iar drept rezultat eforturile de dezvoltare în continuare a comerțului și investițiilor dintre Iran și Germania s-au accelerat.

„O cerință cheie a iranienilor este ca firmele germane să nu exported oar bunuri în Iran, ci și să înființeze facilități de producție acolo“, spune Tockuss.

În urma noilor sancțiuni impuse Iranului de către americani în iulie 2017, companiile europene trebuie să aibă grijă să evite includerea de componente americane sau tranzacții cu bănci americane în afacerile cu Iranul.

Deși Germania, asemeni altor țări europene, se străduiește să-și normalizeze relațiile cu Iranul, companiile germane ar putea ezita să investească în această țară din cauza posibilității izbucnirii unui conflict militar cu SUA sau aliații săi regionali. Însă această posibilitate este una redusă, potrivit lui Tockuss.

Cât privește actualele tensiuni interne din Iran, aceastea nu vor diminua probabil interesul companiilor europene față de dezvoltarea de legături de business cu o piață promițătoare pe termen lung.

Ce ar putea face Germania în plus pentru a-și consolida legăturile de business cu Iranul?

„Un lucru pe care Germania l-ar putea face pentru dezvoltarea comerțului cu Iranul este să îmbunătățească procedurile legate de vizele pentru afaceri“, spune Tockuss. „În prezent, dacă un om de afaceri iranian dorește să meargă în Germania pentru a studia piața, acesta nu poate obține o viză mai devreme de patru sau mai multe luni“.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Catalina Apostoiu

0 comments :

Trimiteți un comentariu