♦ O președinție reușită a Consiliului Uniunii Europene este una care se desfășoară fără probleme și în conformitate cu planurile, evitând capcanele unor subiecte neplăcute și arătând lumii fereastra frumos vopsită a unei clădiri șubrede sau este una care aduce o schimbare tangibilă?Bulgaria, percepută ca țara cea mai săracă și coruptă din UE, a preluat la începutul anului președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene. Pentru un astfel de rol, care durează șase luni, este nevoie de un efort logistic și financiar enorm. Despre cum s-a pregătit Bulgaria pentru președinția UE, ce așteptări au bulgarii și despre alte probleme din această țară, cum ar fi libertatea presei, vorbește, pentru Ziarul Financiar, Nevena Krasteva, redactor-șef la SeeNews, o platformă de știri care acoperă sud-estul Europei. România va deține și ea președinția UE, în perioada ianuarie-iunie 2019.
Cum s-au reflectat pregătirile pentru preluarea președinției Consiliului UE în presa bulgară și printre oamenii de rând? Există încredere că acest rol va fi dus la capăt cu success? Există teamă că Bulgaria nu este bine pregătită?
Importanța pe care guvernul bulgar o acordă președinției prin rotație a Consiliului Uniunii Europene a crescut accelerat în ultimul an, împingând în fundal alte probleme majore. A fost înființat un minister al președinției, a fost elaborat un plan de pregătire a președinției și un calendar cu aproximativ 300 de evenimente, inclusiv un summit al șefilor de stat și guvern din UE și din țările din Balcanii de Vest, aprobat de guvernul de la Sofia. Aproximativ 20.000 de experți sunt așteptați să viziteze țara în timpul președinției de șase luni.
Bugetul de stat pentru activitățile legate de președinție este de 150 milioane de leva (75 milioane euro), repartizate pe o perioadă de trei ani. Toată agitația a ajuns în mod natural în media, iar prioritățile guvernului în timpul președinției și așteptările privind oportunitățile pe care le deschide pentru turism și investițiile în alte sectoare au beneficiat de o largă acoperire. O serie de articole s-a axat pe aspecte mai materialiste, cum ar fi reconstrucția Palatului Național al Culturii, care va găzdui majoritatea evenimentelor, și deschiderea unui nou drum spre aeroportul care deservește Sofia.
Acestea fiind spuse, la începutul președinției majoritatea bulgarilor sunt optimiști în ceea ce privește rezultatele. În sondajele de opinie efectuate în luna decembrie, 52-57% dintre respondenți au declarat că ei cred că efortul va avea succes.
Cu toate acestea, ce înseamnă o președinție de succes a Consiliului Uniunii Europene și cum afectează aceasta omul de pe stradă?
Președinția este o oportunitate de a aduce instituțiile europene mai aproape de popor, de a-i familiariza pe oameni cu modul în care acestea lucrează, poate de a-i face pe bulgari să se simtă mai europeni și, eventual, să aibă mai multă încredere. Chiar dacă susținerea UE în rândul bulgarilor este în general ridicată - la 62%, potrivit unui sondaj realizat în decembrie, pentru mulți dintre ei apartenența la UE se reduce la a putea studia și munci în străinătate. Œn acest sens, președinția va avea, probabil, un efect pozitiv, în special dacă judecăm după aplauzele pe care le-a atras discursul lui Jean-Claude Juncker la deschiderea oficială. Este, de asemenea, o șansă pentru țara care prezidează de a-și îmbunătăți imaginea pe care o are printre colegele sale și să aducă în față problemele pe care le consideră importante - dar numai acelea care sunt importante și pentru întreaga UE. Din acest motiv, problemele cele mai serioase cu care se confruntă bulgarii și cele care au cel mai direct impact asupra calității vieții oamenilor - corupția răspândită la scară largă și rezultatul, nivelul scăzut de trai - nu pot fi incluse pe lista priorităților guvernului pentru președinție în măsura în care acestea sunt o problemă internă. Însă tocmai prin aceste trăsături interne este descrisă cel mai des Bulgaria - cel mai sărac stat membru al UE, în care statul de drept este erodat de corupție. Sunt cele pe care guvernul, cu o atenție deosebită, le ascunde sub covor, punând în același timp obiectivele UE pentru președinție în lumina reflectoarelor. În același timp, sondajele arată că, pentru bulgari, corupția și sistemul judiciar ineficient sunt unele dintre cele mai mari probleme, cu sprijinul public pentru procurorul general la doar 10%. Având în vedere că autoritățile nu doresc sau nu sunt capabile să înfrunte serios corupția, mulți bulgari consideră că o schimbare pozitivă nu poate veni decât sub presiuni din partea UE. Bulgaria, precum România, este supusă unei monitorizări speciale din partea Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), care urmărește să se asigure că cele două țări respectă standardele UE în sectoarele justiției și statului de drept. În pofida numeroaselor sale rapoarte privind MCV critice față de sistemul judiciar al Bulgariei, Comisia Europeană pare să fi fost reticentă să adopte măsuri mai aspre atât timp cât țara rămâne un partener stabil din punct de vedere fiscal, care nu necesită un plan de salvare și care colaborează cu bunăvoință la deciziile mari. Prin urmare, președinția este văzută de mulți dintre bulgari ca o oportunitate de a susține cauza lor anticorupție în blocul comunitar, spre disperarea guvernului.
Deci, o președinție reușită este una care se desfășoară fără probleme și în conformitate cu planul, evitând capcanele unor subiecte neplăcute și arătând fereastra frumos vopsită a unei clădiri șubrede sau este una care aduce o schimbare tangibilă?
Potrivit unui sondaj recent apărut de presa locală, 43% dintre bulgari cred că președinția Consiliului UE ar trebui să fie o cauză unificatoare pentru națiune.
Cu toate acestea, 30% spun că principalele probleme nu ar trebui acoperite.
Astfel, nu este deloc surprinzător că în Sofia au fost organizate șapte manifestări de protest în ziua în care Bulgaria a preluat oficial președinția, cu corupția și nivelul scăzut de trai la originea mâniei celor mai mulți dintre protestatari.
Câteva mii de oameni s-au adunat în semn de protest împotriva deciziei guvernului de a dezvolta parcul natural din Munții Pirin, care încalcă legile privind protecția naturii și ar aduce proiecte mari de construcții în zonă. Unele dintre bannerele purtate de protestatari spunea: "Cetățenii împotriva mafiei" și "Corupți rămânem puternici", luând astfel în râs motto-ul "United we stand strong" al președinției. În același timp, oamenii dintr-un oraș-stațiune de la poalele muntelui s-au adunat pentru a sprijini planurile de dezvoltare a turismului de iarnă în Pirin, în timp ce pensionarii și polițiștii au cerut mai mulți bani.
Oficial, la ce așteaptă guvernul să obțină?
Președinția Bulgariei se va concentra pe patru domenii cheie - viitorul Europei și al tinerilor, securitatea și stabilitatea, economia digitală și progresul integrării în UE a Balcanilor de Vest. Dintre acestea, cea din urmă se află cel mai sus pe agenda guvernului. Pentru a atinge acest obiectiv, autoritățile bulgare au insistat cu câteva aspecte foarte practice cum ar fi proiectele de infrastructură și reducerea prețurilor de roaming. Eforturile lor beneficiază de interes din partea de est a UE, în mare parte datorită necesității de a împiedica țările din afara UE să-și extindă influența în această parte a Europei. Pe de altă parte, Bulgaria are ambiția de a acționa ca broker între Europa și Rusia și între Europa și Turcia, deoarece un beneficiu pe termen lung pentru țară ar putea fi includerea sa în unele dintre proiectele mari de gaze naturale. Bulgaria este aproape în întregime dependentă de livrările de gaze rusești. Œn afară de efectul benefic pe care stabilizarea și creșterea economică a Balcanilor de Vest l-ar avea indirect asupra economiei Bulgariei, acestea ar putea deschide și calea către mai mulți bani din fondurile UE după 2020. Pe lângă prioritățile sale oficiale, guvernul speră să avanseze cu intrarea Bulgariei în zona euro și în spațiul Schengen.
Cum percepeți presa bulgară? Este o presă liberă, independentă și profesională sau una coruptă și controlată?
Libertatea mass-media în Bulgaria este un domeniu care sa deteriorat accentuat în ultimul deceniu, în mare parte datorită concentrării crescânde a controlului și a presiunilor editoriale și politice puternice. Potrivit Reporterilor Fără Frontiere, libertatea mass-media din Bulgaria rămâne la cel mai scăzut nivel din UE datorită "unui mediu dominat de corupție și coluziune între mass-media, politicieni și oligarhi". RSF l-a menționat în mod special pe Delyan Peevski, pe care îl descrie ca "fost șef al agenției principale de informații din Bulgaria și proprietar al Noului Grup Bulgar de Media", care deține șase ziare și controlează aproape 80% din distribuția presei scrise. Despre Peevski, a cărui numire ca șef al securității naționale pentru o zi, în 2014, a declanșat proteste la scară largă împotriva corupției, se spune că are legături cu prăbușirea băncii Corporate Commercial Bank precum și cu diverse companii care au câștigat contracte de achiziții publice mari.
Guvernul a alocat în mod netransparent finanțare UE anumitor instituții media, creându-și în acest mod un mediu prietenos în care problemele majore sunt ignorate. Acest lucru a determinat Uniunea Editorilor din Bulgaria să invite Comisia Europeană să înăsprească controlul asupra modului în care se cheltuie în Bulgaria finanțarea pentru comunicre prin programele UE. De asemenea, Uniunea Editorilor a solicitat Comisiei Europene să lanseze o investigație privind concentrarea și concurența pe piața media a țării.
Jurnaliștii din Bulgaria sunt adesea victime ale defăimării în media rivală, în special în instituțiile de presă controlate de Peevski.
Chiar mai îngrijorătoare sunt presiunea instituțională și atacurile împotriva mass-media și a proprietarilor de media care critică guvernul.
În decembrie, Comisia pentru confiscarea activelor ilegale (CIAF) a înghețat active în valoare de peste 199 milioane de leva (119,5 milioane dolari / 101,7 milioane de euro) ale lui Ivo Prokopiev, unul dintre proprietarii grupului media Economedia, în legătură cu o investigație privind privatizarea companiei din industria minieră și de prelucrare Kaolin în anul 2000. Proprietarul cotidianului Sega a declarat recent că a fost "sfătuit" de procurorul-șef al țării să nu-și pună în pericol afacerea.
Și cum percepeți dumneavoastră guvernul bulgar?
Bulgaria are indicatori macroeconomici buni. Economia a crescut cu 3,9% în 2016 și și-a menținut probabil ritmul în 2017, a terminat ultimii trei ani cu excedent bugetar și are una dintre cele mai scăzute rate ale datoriei ca pondere în PIB din UE. Moneda locală, leva, este ancorată de euro în cadrul unui sistem de consiliu monetar, ceea ce creează stabilitatea financiară. Paradoxal, obsesia guvernului cu stabilitatea - cea mai mare realizare cu care se poate lăuda a devenit, de asemenea, cea mai mare slăbiciune deoarece îl încurajează să evite abordarea celei mai presante probleme, corupția, într-un mod eficient, probabil temându-se de șocuri la scară largă. Aceasta, la rândul său, face ca avansul economică să nu ducă la crșterea standardelor de viață. Această situație nu este sustenabilă, iar aceste probleme nu pot fi ignorate pentru totdeauna. Cu cât guvernul amână mai mult abordarea problemelor importante, cu atât se acumulează mai multă presiune, cresc riscurile pentru stabilitate și subminează multe dintre realizările guvernului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu