Presiune pe ANAF pentru încadrarea în deficit. Ținta de venituri colectate este cu 15% mai mare ca în 2017

Ministerul  Finanțelor cere Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) să strângă mai mulți bani la buget (plus 15,3% față de 2017) pentru încadrarea în ținta de venituri și deficit bugetar.

Sub presiunea unui deficit fiscal ajuns, la nouă luni din an, la 1,77% din PIB, Ministerul Finanțelor cere ANAF - într-o scrisoare pe care ministrul de resort a trimis-o șefului Fiscului - o creștere de venituri cu 15,3% mai mare decât anul trecut.

Drept răspuns, într-o notă „privind nivelul veniturilor bugetare colectate de ANAF“, Fiscul susține că veniturile colectate la nouă luni sunt deja cu 14,1% indice nominal mai mari, „cu mult peste prognoza de creștere eco­no­mică de 5,5% (rectificată la 4,5% - n. red.)“.

Guvernul susține că se va încadra în deficitul bugetar de 3% din PIB, în ciuda faptului că majoritatea analiștilor cred că, dacă nu sunt tăiate o serie de cheltuieli, ținta va fi ratată. Ultima prognoză macroeconomică a Comisiei Europene, publicată săptămâna trecută, estimează un deficit bugetar de 3,3% din PIB în 2018.

Pentru a se încadra în ținta de deficit bu­ge­tar, Ministerul Finanțelor trebuie fie să adune mai mulți bani la buget, fie să taie din cheltuieli.

În primele nouă luni din an, veniturile buge­tului general consolidat au crescut cu 13,6%, dar cheltuielile au avansat cu 18,4%. Deficitul bugetar a ajuns astfel la 1,77% din PIB-ul estimat – 16,7 miliarde de lei, cu 9,9 mi­liarde de lei mai mult decât în primele nouă luni din 2017.

Cheltuielile de per­so­nal au crescut, la nouă luni, cu 25,3%, până la 63,3 mi­liarde de lei. Au cres­cut și inves­tițiile (chel­tuielile de capital) cu 17,9%, până la

11,3 mi­liarde de lei. Doar că aici ne con­frun­tăm cu o situație ne­maiîn­tâl­nită în anii tre­cuți – cheltuielile Armatei cu înzestrarea au crescut consi­derabil. Armata a cheltuit în pri­mele nouă luni din an, pe achiziții, care sunt consemnate în tabloul bugetului general consolidat la „cheltuieli de capital“ (investiții) 2,6 mi­liarde de lei (5,1 mld. lei, la 10 luni).

Într-o scrisoare văzută de ZF, ministrul finan­țelor îi cerea, la 30 august 2018, șefului Fiscului: „Vă rugăm să confirmați angajamen­tul ferm, până mâine 31 august, ora 12.00, față de colectarea sumelor suplimentare pentru a putea fi adăugate la rectificarea bugetară, astfel încât programul ANAF să fie supli­mentat cu 9,2 miliarde de lei față de legile bugetare aprobate, reprezentând un total de 284,8 miliarde de lei pentru anul 2018“.

Ministrul îi mai spune, între altele, că „în ceea ce privește încasările la TVA și accize, men­țio­năm că pierderea de aproxi­mativ 2,4 mi­liarde de lei, consi­derăm că reflectă nerea­li­za­rea inte­grală a efortului de îmbună­tățire a colectării (...)“.

În ceea ce pare a fi și un răspuns la scrisoare ministrului, Fiscul arată într-o notă „privind nivelul veniturilor bugetare“ că, față de nivelul stabilit prin legea bugetului, la începutul anului, încasările ANAF sunt la 102,6%.

În legea bugetului, ținta de colectare repartizată ANAF fusese de 239,6 miliarde de lei.

Prin urmare, ministrul finanțelor cerea, la finalul lui august, șefului Fiscului să colecteze cu 3,8% mai mult decât fusese stabilit în legea bugetului. Acum Finanțele pregătesc cea de-a doua rectificare, dar nu se știe dacă ANAF i-au fost trasate obiective noi de încasare.

Într-o notă privind „nivelul veniturilor bugetare colectate de ANAF“, Fiscul explică situația la nouă luni a încasărilor.

ANAF arată că în primele nouă luni din an (situația la zece luni apare după 25 noiembrie) a colectat 177,6 de  miliarde de lei, ceea ce reprezintă 71% din suma de 248,8 miliarde de lei pe care i-o pretinde Finanțele.

Potrivit sursei citate, indicele nominal de colectare a crescut la nouă luni cu 14,1% (21,9 miliarde de lei) față de aceeași perioadă a anului trecut. Gradul de colectare a fost de 99,4% din programul stabilit pe nouă luni (178,7 miliarde de lei). Însă ANAF mai face o precizare importantă și cu trimitere aproape explicită la scrisoarea ministrului finanțelor prin care șefului Fiscului i se cere să aducă în plus la buget 9,2 miliarde de lei față de prevederile bugetare inițiale: „Analizând comparativ nivelul realizărilor efective la nouă luni cu programul rezultat din legile bugetare anuale (173,1 mld. lei) ar rezulta un grad de realizare de 102,6% și o depășire cu 4,5 mi­liarde de lei în cifre absolute“.

Șeful Fiscului îi spune, prin urmare, mai pe ocolite, ministrului finanțelor, că el și-a depășit ținta de încasări ce i-a fost trasată la începutul anului, prin legea bugetului.

Bugetul inițial a fost construit pe o creștere economică de 5,5% (rectificată apoi de Comisia Națională de Prognoză la 4,5%). În aceste condiții, sugerează ANAF, încasările Fiscului sunt în grafic.

În nota amintită privind „nivelul veniturilor bugetare“ la nouă luni, ANAF arată că i-a fost fixată o țintă de încasări suplimentară, după prima rectificare, de 11,7 milarde de lei,  rezultând o creștere pentru 2018 față de 1017 de 15,3%. Legat de această țintă de creștere, nota amintită susține că programul anual rectificat de încasări comunicat ANAF are o pondere de 94,5% din încasările la bugetul general consolidat, în vreme ce bugetul de cheltuieli alocat activității proprii a ANAF (2,7 mld. lei) reprezintă doar 58,7% din bugetul aprobat pentru Ministerul Finanțelor (4,6 mld. lei) – deși ANAF deține 91,5% din numărul total de posturi aprobate pentru Ministerul Finanțelor. Fiscul se plânge că i se cere să crească încasările cu 15,3%, cu mult peste creșterea economică de 5,5% din prognoza de vară (redusă azi la 4,5%).

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel