România, campioană europeană la scumpirea energiei, dar pe ultimul loc la calitatea serviciului de distribuție. Cine este responsabil și ce soluții sunt?

♦ În primele șase luni ale anului, Eurostat arată că românii au avut de suportat cea mai mare creștere a facturii la energie dintre toate statele europene, de 14,1%, astfel că un consumator de aici are o factură mai mare decât unul din Ungaria, deși este foarte posibil ca „vecinul“ să fie alimentat chiar cu energie locală

♦ În schimbul prețurilor mari însă, românii primesc cel mai slab serviciu de distribuție a energiei în funcție de durata întreruperilor

♦ Vestea proastă este că pe termen lung lucrurile nu se vor schimba.

„Între prima jumătate a anului 2017 și prima jumătate a anului 2018, cele mai mari re­du­ceri de prețuri la energie în mo­nedă locală au fost înre­gis­tra­te în Polonia (-4,3%) și Grecia

(-3,6%), urmate de Letonia (-3,5%), Malta și Germania (ambele cu câte 3,2%). În contrast, cele mai mari scum­piri au fost înregistrate în România (Ă14,1%), Estonia (11,7%), Olanda și Croația (ambele cu 9,2%)“, se arată în datele Comisiei Europene.

La final, Bulgaria, Lituania și Un­ga­ria au terminat perioada analizată cu cele mai mici prețuri la energie pentru con­su­matorii casnici din Uniunea Euro­peană, la polul opus fiind Danemarca, Ger­mania și Belgia.

După aceste scumpiri, un consu­ma­tor din România are o factură mai mare decât un croat, un maltez, un ungur, un lituanian și un bulgar, toți, cu ex­cepția consumatorilor din Bulgaria, având venituri mai mari. Mai mult, con­su­matorii din Ungaria și din Bulgaria chiar ar putea fi alimentați cu energie din România în contextul în care piața locală este un exportatot net de elec­tri­citate în regiune.

Paradoxurile continuă însă

În timp ce facturile tot cresc, cali­tatea serviciului de distribuție a energiei rămâne cea mai slabă la nivel european.

Potrivit ultimului raport realizat de Consiliul European al Reglemen­ta­to­rilor din Energie (CEER), România a terminat anul 2016 cu 290 de minute de întreruperi neplanificate, aceasta fiind valoarea indicatorului SAIDI, cel mai rele­vant parametru în ceea ce privește cali­tatea serviciului de distribuție a energiei electrice.

Din statistică sunt excluse eveni­mentele excepționale. Următoarea clasată este Polonia, dar care are numai 180 de minute de întrerupere.

Ungaria a terminat anul 2016 cu numai 75 de minute de întreruperi ne­pla­nificate. Sunt însă țări a căror perfor­manță în ceea ce privește cali­tatea ser­vi­ciului de distribuție pare aproape ireală.

În Germania, durata întreruperilor neplanificate a fost de 12,8 minute, în Elveția a fost de 9 minute, iar în Slo­venia consumatorii au stat în beznă doar 1,7 minute în 2016, acesta fiind recor­dul la nivel european.

Companiile de distri­bu­ție a energiei spun însă că lucrurile pot sta mai rău în con­textul în care Autori­ta­tea Națio­nală de Re­gle­men­tare în Domeniul Ener­giei (ANRE) a anunțat că pentru pe­rioada de reglementare 2019-2023 rata regle­men­tată a rentabilității (RRR), indi­cator cheie pentru profita­bili­tatea com­paniilor de distribuție, va scădea.

„Valoarea RRR aprobată care ur­mează a fi aplicată începând cu data de 1 ianuarie 2019 este de 5,66%, expri­mată în ter­meni reali, (față de 7,6% cât este acum – n.red.), înainte de impo­zitare. Menționăm totodată că, pentru stimularea reali­zării de noi investiții, ANRE are în vedere remune­rarea su­plimentară, cu un punct procentual peste valoarea pre­cizată an­terior, a investițiilor realizate în capa­citățile ener­getice în cea de a patra pe­rioadă de regle­mentare (2019-2023)“, au declarat repre­zentanții ANRE.

Potrivit ANRE, investițiile în capacitățile energetice reprezintă „acele investiții care se fac direct în rețea, care să contribuie la îmbu­nătățirea indica­torilor de performanță (reducerea duratei și numărului de întreruperi)“.

În timp ce ANRE spune că noua rată contribuie la atingerea unui nivel optim al investițiilor concomitent cu asigurarea unui nivel rezonabil al profiturilor, firmele de profil au o viziune diferită.

Italienii de la Enel deja au anunțat că își vor reduce la jumătate investițiile în rețelele din România ca urmare a noilor reglementări ale ANRE, de la 550 de milioane de euro în următorii trei ani la 300 de milioane de euro.

În contextul în care scumpirile afectează o bună parte a consu­matorilor de energie, guvernul ar fi tre­buit să înainteze o definiție a consu­matorului vulnerabil și un set de măsuri pentru protejarea acestuia în primăvara anului viitor. Termenul a fost decalat până în 2021.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Petrescu