România peste 20 de ani? Nimeni nu mai vrea să fie o generație de sacrificiu, dar întrebarea este cine se sacrifică acum, cine lasă traiul bun pe care îl are în prezent pentru a se lupta cu administrația și birocrația românească și a trage țara înainte

Știrea a fost publicată duminică, 18 noiembrie 2018, 22:59 în categoria

România peste 20 de ani? Nimeni nu mai vrea să fie o generaţie de sacrificiu, dar întrebarea este cine se sacrifică acum, cine lasă traiul bun pe care îl are în prezent pentru a se lupta cu administraţia şi birocraţia românească şi a trage ţara înainte Pentru a marca cei 20 de ani, Ziarul Financiar a încercat un exercițiu de imaginație cu 20 de conducători de businessuri din România (18 executivi, dintre care7 români și 11 străini plus 2 dintre cei mai mari antreprenori români – Dragoș Pavăl de la Dedeman și Anca Vlad, de la grupul Fildas/farmaciile Catena): Cum va arăta România peste 20 de ani.

Este destul de dificil să ne imaginăm ce va fi peste un an, nu peste 20 de ani.

În 1998, când Ziarul Financiar s-a lasant pe piață, nu credeam că România va ajunge aici, în sensul cel mai pozitiv al evoluției economice și sociale.

Când minerii băteau la ușa Capitalei pentru a doua oară și când aproape toți prietenii vroiau să plece din țară pentu că România părea că se îndreaptă din nou către partea estică, nu credeam că România va ajunge peste 20 de ani să aibă un PIB de aproape 7 ori mai mare (de la 30 de miliarde de euro la 200 de miliarde de euro), 130 de malluri, mii de supermarketuri, cele mai cunoscute branduri internaționale, milioane de mașini, sute de clădiri de birouri, de unde se produce o valoare adăugată mai mare decât celebrele IMGB-uri.

Față de 1998, când cerșeai după o viză de plecare în Vest și când te luptai cu întrebarea dacă să te mai întorci în țară sau nu, România de astăzi este liberă, cu toții putem circula fără restricții în Europa, chiar și la muncă.

Bineînțeles că am pierdut foarte multe lucruri, poate s-ar mai fi putut salva câteva din capacitățiele industriale de pe vremea comunistă, poate nu ar fi plecat din țară peste 4 milioane de oameni, ci numai 2 milioane, dar așa a fost să fie. Timpul nu mai poate fi dat înapoi.

Ce va fi în viitor, peste 20 de ani? Ce am putea face acum astfel încât să nu înregistrăm aceleași pierderi ca în ultimii 20 de ani?

Aproape cei 20 care s-au încumetat să răspundă la întrebarea “Cum va fi România peste 20 de ani?” sunt optimiști, ceea ce arată că sunt șanse mai mari de a fi mai bine în viitor decât acum. Prin pozițiile lor pot influența foarte multe lucruri, având pe mână poate un sfert din cifra totală de afaceri înregistrată în România acum, de 300 de miliarde de euro.

Sergiu Manea, președintele executiv al BCR, numărul 1 în piață, crede că România va fi mult mai prosperă, progresele se vor face cu pași mici, dar mult mai siguri. În această afirmație mă bazez pe clasa de mijloc, mult mai activă, și pe tinerii care se implică mai intens în viața socială. Pentru a crea prosperitate pentru cei care au rămas în țară, este nevoie de un plan strategic de investiții în infrastructură, tehnologie, educație și calitatea vieții - sănătate și locuință.

Francois Bloch, CEO al BRD, a treia bancă de pe piață, crede că România poate să-și tripleze PIB-ul în 20 de ani (de la 200 de miliarde de euro la 600 de miliarde de euro, mai mult decât are Polonia astăzi). Dacă ne spunea cineva în 1998 că România va crește de 7 ori în 20 de ani, nu credeam acest lucru. Așa că, pe baza trecutului, suntem obligați să credem că este posibil această triplare a PIB-ului. Bancherul francez crede că în România se vor deschide centre europene de cercetare tehnologică, vor fi mai mulți producători de automobile cu potențial de a deveni unul dintre cele mai importante hub-uri europene din industria auto. “Combinând cercetarea hi-tech cu experiența câștigată în păroducția de automobile, România s-ar putea poziționa în fruntea industriei europene de producție a roboților.” Bloch spune că vom vedea o țară în care migrația itnernă va avea loc mai ușor decât acum, datorită infrastructurii care va lega Moldova de Ardeal și sudul  țării de vestul ei. “Investițiile străine nu se vor mai opri în Transilvania, mutându-se dintre vestul țării spre estul ei.”

Mircea Moga, noul CEO al Mega Image, spuen că în primul rând avem nevoie de schimbări radicale de percepție pentru a ne îndrepta toți către același obiectiv: de a readuce România în topul țărilor cu un nivel de trai stabiul și ridicat. Trebuie create oportunități pe piața locală care să ne ajute să ne păstrăm valorile, iar în viitor, noile generațiile să-și dorească să rămână aici.

Anca Vlad, cea care deține grupul Fildas/farmaciile Catena, crede că inteligența generațiilor care se vor forma în viitorii ani ne va propulsa în rândul țărilor cu un nivel IT peste media europeană. Câștigătorii viitorului vor fi industriile creative, cele pe bază de inteligență artificială și turismul.

Apare o condiție: modernizarea învățământului, trecerea la formule de învîțare prin experiment și lecții practice, renunțarea la ore interminabile fără dialog și stimularea gândirii investigative și creative.

Marco Hossl, directorul general al Kaufland, care are pe mână 120 de hipermarketuri, 14.000 de salariați și afaceri de 2 miliarde de euro, crede că pentru a face un lucru pozitiv trebuie să înceăi prin a gând  pozitiv: Cred că este posibil ca România să se dezvolte într-o manieră atât de pozitivă, încât în anumite domenii se va situa printre cele mai puternice națiuni europene.

Ram Addanki, director la BAT, al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul României, spune că România este atât de frumoasă, are atât de mult de oferit, iar turismul este o industrie care are potențialul să exlodeze cu adevărat. Turismul din România este  în prezent la 10% din adevăratul său potențial. El spune că România trebuie să aibă o legislație a muncii mai prietenoasă pentru afaceri, încurajând productivitatea și să faciliteze cel puțin imigrarea persoanelor cu înaltă calificare.

Christian von Albrichsfeld, șeful grupului german Continental în România, cu 20.000 de angajați și 3 miliarde de euro, vorbește despre autostrăzi, hub-uri economice și de IT, o cale ferată care asigură o dezvoltare a companiilor ce dețin unități de producție. Dar cel mai mult cere de la administrația locală și națională, care prin debirocratizare poate să schimbe toate lucrurile. El crede într-o creștere a calității vieții în România, care îi va determina pe o parte dintre românii plecați din țară să revină alături de familia și de prietenii lor.

Sergiu Oprescu, președintele Alpha Bank și președintele bancherilor români, spune că România nu va reuși să depășească decalajele față de mediile din Uniunea Europeană dacă evoluția mediului de afaceri nu va fi corelată cu tacticile de dezvoltare. Modelul de creștere econommică bazat pe consum nu poate susține un avans accelerat al economiei pe termen lung. Fenomenul emigrației, coroborat cu reducerea natalității, va deveni o problemă mult mai pregnantă într-un orizont de 20 de ani atât pentru piața forței de muncp, pentru plata pensiilor, cât și un handicap în dezvoltarea economică a țării.

Avem nevoie de investiții și de proiecte în parteneriat public-privat.

Frank Hajdinjak, CEO E.ON România, cu afaceri de 1 miliard de euro, spune că această criză a forței de muncă se va accentua, și guvernele viitoare va trebui să găsească soluții viabile, regândirea rolului școlilor profesionale, al învățământului preuniversitar și al celui universitar.

Dacă fiecare guvern care va veni o va lua tot timpul de la zero, fiecare cu propria filosofie fiscală, cu propria strategie, cu propriile schimbări, e greu de spus unde se va ajunge.

Christinna Verchere, noul CEO al OMV Petrom, speră ca peste 20 de ani să vadă o țară care își pune în valoare resursele de gaz. Gazul este energia viitorului. În contextul descoperirilor de gaze din Marea Neagră, România se află la o răscruce de drumuri importantă, spune ea. Întrebarea este  încotro o va lua.

Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank, numărul 5 pe piață, spune: Dacă mă gândesc la România peste 20 de ani, într-un vis frumos pe care îl am uneori, mi-ar plăcea să văd că-și ocupă locul de drept, dacă ne gândim la potențialul său, adică să fie în primele 10 economiii din Uniunea Europeană. Acum România este a șaptea țară a UE ca populație, însă doar a 17-a economie ca PIB.

Dezvoltarea nu se poate face fără capital uman iar aici, spune bancherul olandez care este de peste 20 de ani în România, este vorba de indexul capitalului uman – copiii care se nasc azi în România vor benefia de cea mai săracă pregătire a capitalului uman dintre țările UE, ținând cont de calitatea sistemului de învățământ și a sistemului de sănătate.

Jean Richard de Latour, CEO algrupului Carrefour, cu afaceri de 2 miliarde de euro, mizează pe IT, care ar putea să schimbe foarte multe lucruri într-un timp foarte scurt: studenții devin antreprenori IT, companii locale de IT exportă la nivel global produsele și serviciile lor, iar infrastructura internetului evoluzează mereu, la fel și numărul utilizatorilor acestui serviciu. El crede că România va deveni o referință în agricultura modernă.

Eric Stab, președinte Engie România, cel mai puternic distribuitor și furnizăr de gaze naturale, cu afaceri de 1 miliard de euro, crede că în următorii 20 de ani România se va poziționa în rândul primelor 10 economii ale UE, dar pentru acest lucru trebuie să atragă fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii și să-și pună în practică politici stimulative pentru retenția forței de muncă calificate și a a tinerelor talente.

Marius Puiu, CEO al Blueair, vorbește despre tunele inteligente pentru controlul pașapoartelor, ceea ce va face ca totul să dureze doar 15 secunde; numărul de pasageri se va dubla; în aviația civilă, oricât de mult ar avansa inteligența aritificială, nu văd să avem avioane comerciale fără pilot la bord. Dar vom vedea zboruri autonome pe avioanele cargo și chiar pe avioane mici, care efectuzeată zboruri particulare.

Cosmin Vladimirescu de la MasterCard, îi îndeamnă pe tineri să-și asume riscuri și să-și exprime opiniile dacă vort un viitor mai bun. “Nu doar să discute despre ceea ce vor să întreprindă, ci să facă și pașii necesari, fără să le fie frică să greșească.” Dacă te înconjori de oameni diferiți ai o șansă la o viziune globală.

Omer Tetik, CEO Banca Transilvania și care și-a luat și cetățenia română, crede că România va fi un centru de inovație în tehnologie și industrie IT, migrând dinspre zona actuală, dominată mai ales de centre de servicii. La fel ar putea fi lider regional în producția agricolă. Competențele se vor dezvolta în clustere.

Vom avea o Românie mult mai urbanizată, cu omedie de vârstă mai crescută, ceea ce va avea un impact semnificativ în anumite domenii și asupra potențialului economic. Cele 5-6 orașe mari vor avea 70% din populație (în acest moment 70% din businessul din România este localizat în 10 județe, care angajează 80% din forța de muncă la nivel național). În următorii 20 de ani vom vedea o redirecționare mai agresivă a investițiilor și resurselor private către educație, sport și sănătate.

Mai multe companii românești private și de stat vor trece granițele către țările învecinate și se vor internaționaliza. Vom avea câteva surte de companii private românești care se vor finanța prin bursă.

Sorin Dimitriu, președintele Camerei de Comerț București, crede că România va avea o pătură proprie de mari antreprenori, care încetul cu încetul vor pretinde pozițiile ocupate astăzi de mulitinaționale. Cel puțin 10 mari companii cu capital românesc din retail, producție sau servicii vor fi lideri pe piețele țărilor vecine.cu ajutorul Fondului Suveran România va achiziționa majoritatea operatorilor naționali de producție și transport al energiei din Republica Moldova.

Cel puțin una dintre universitățile românești va intra în topul celor mai bune 100 de universități din lume, iar tot mai mulți absolvenți vor rămâne la sfârșitul studiilor în țară. Dar materializarea acestor lucruri depinde de cei care crează acum politicile publice, dar și de implicarea fiecăruia dintre noi.

Dragoș Pavăl, unul dintre proprietarii  Dedeman, în prezent cea mai mare companie antreprenorială românească, cu afaceri de 1,3 miliarde de euro și peste 10.000 de angajați, crede că peste 20 de ani România va fi pe loculo 25 în clasamentul internațional al țărilor în privința nivelului de trai. Vom avea o populație de peste 24 de milioane de locuitori, natalitatea este  în creștere, agricultura a înflorit de la an la an, iar alimentele consumate de locuitorii României vor proveni în proporție de peste 75% din producția locală. Investițiile în educație vor face ca zeci de mii de studenți străini să aleagă România în fiecare an pentru centrele sale universitare. Românii nu mai sunt temători în privința viitorului, iar tinerii sunt tot mai creativi și inteligenți.

Daniel Cîrstea, CEO al Profi, retaileri cu afaceri de 1,3 miliarde de euro, spune că peste 20 de ani vor fi două Românii: una a mediului de afaceri - energic și inovativ- și o alta a majorității românilor, apatică. Situația va fi mai favorabilă decât astăzi, dar cele două Românii vor avea ritmuri de creștere diferite. Pentru a vedea ce am putea să facem, românii ar trebui să meargă acolo unde sunt românii deja plecați ca să lucreze în străinătate. Trebuie să creem lideri începând de la manageri, profesori, primari care sâ îi ajute pe români să execute bine procesele de rutină și să nu mai meargă pe ideea „lasă că merge și așa”. Viitorul poate fi desenat frumos, depinde doar de noi dacă vrem să mai sacrificăm încă o generație, și-ncă o generație, spune Daniel Cîrstea.

Finalul opiniilor despre cum va arăta România celor 20 de ani îi aparține lui Ian Pearson, președintele Ford România: România, cu actualele politici și proceduri administrative, cu birocrația care afectează viteza implementării proiectelor, va fi în parte neschimbată față de unde este astăzi.

Aceleași provocări vor rămâne, cum să atragi investiții cu o infrastructură subdezvoltată, cu un sistem educațional subdezvoltat și cu un sistem politic imprevizibil.

Cu toții nu mai vrem să fim o generație de sacrificiu, la fel vrem ca cei care vin după noi, copiii și nepoții să nu mai fie generații de sacrificiu, dar întrebarea este cine se sacrifică acum pentru a pune în practică toate ideile și proiectele bune de care are nevoie România.



0 comments :

Trimiteți un comentariu