Se împlinesc aproape cinci ani de la masivele demonstrații proeuropene cunoscute ca Euromaidan, la care autoritățile ucrainene de atunci au reacționat brutal, și mai bine de patru ani de la anexarea Crimeei ca pedeapsă aplicată de Rusia Ucrainei pentru îndrăzneala de a se apropia de UE și de a știrbi astfel sfera de influență rusească. Economia ucraineană pare că își revine. Lent, șovăielnic, dar în direcția cea bună.Însă anii de chin din zonele devastate de războiul dintre separatiști și armata guvernamentală, colapsul economic (PIB-ul s-a prăbușit cu 17% în primul trimestru din 2015), haosul politic, șocul reechilibrării economiei și chiar deschiderea țării către Vest au creat o vulnerabilitate, pentru economie și societate, greu de depășit: fuga talentului și a forței de muncă în străinătate. Situația este complicată de vecinătatea Rusiei și de incertitudinile pe care le creează legăturile economice și sociale pe care Ucraina încă le mai are cu această țară.
Economia Ucrainei, o piață imensă după standardele europene, avansează de 11 trimestre consecutive, în ritm anualizat. Președintele Petro Poroșenko și-a făcut un obicei din a anunța intenții mărețe, ca un acord de comerț liber cu China sau atragerea investitorilor bogați din Golful Persic, și creșteri amețitoare, cum ar fi la exporturi de ouă, de zahăr sau de orice se poate. Însă din când în când Moscova face anunțuri de natură să demoralizeze, unul recent fiind introducerea de noi sancțiuni contra companiilor ucrainene, ceea ce scoate în evidență jocul incertitudinilor practicat de Kremlin. Rusia a rămas cel mai mare partener comercial individual al Ucrainei, atât la importuri, cât și la exporturi.
În aceste condiții nu este de mirare că aproape un milion de ucraineni pleacă din țară în fiecare an, după cum avertizează ministrul ucrainean al afacerilor externe Pavlo Klimkin. Avertismentul este preluat cu insistență de presa de propagandă rusească.
„Suntem într-o situație catastrofală“, spunea ministrul în septembrie. Klimkin a prezentat și cifre: doar Polonia a primit recent 1,4 milioane de ucraineni, iar aproape 30% din populația orașului polonez Wroclaw vorbește acum ucraineana. Circa două milioane de imigranți ucraineni ar locui în Polonia și între 3 milioane și 4,4 milioane în Rusia. Alte câteva milioane trăiesc în America de Nord. Polonia a fost vârful de lance al eforturilor Uniunii Europene de aducere a Ucrainei pe orbita europeană.
În ultimii ani, ucrainenii au fost principala sursă de forță de muncă străină pentru Polonia, o țară în plină dezvoltare, dar care se confruntă cu un deficit din ce în ce mai mare de forță de lucru calificată în condițiile în care milioane de polonezi au plecat în țările mai bogate din Vest în căutarea unui trai mai bun. Situația este la fel în toate economiile est-europene. Confruntată cu o lipsă acută de forță de muncă, Cehia vrea să dubleze la 40.000 cota anuală de ucraineni cărora le este permis să muncească acolo, potrivit Radio Praha.
În Germania, cea mai mare economie europeană și de decenii un magnet pentru muncitorii est-europeni, locuiesc 138.000 de cetățeni ucraineni, spune ministerul german al muncii. Numărul ucrainenilor care muncesc în Germania crește cu 10% în fiecare an, notează agenția UNIAN.
Nu există statistici precise privind fluxul de cetățeni ucraineni care pleacă să locuiască sau să muncească în străinătate, aceasta deoarece mulți se duc să facă munci sezoniere, cum sunt cele din agricultură. O analiză a Centrului pentru Studii Estice (OSW) spune că valul de ucraineni care pleacă din țară pentru a munci în statele UE, pornit în 2014, a atins punctul de maxim și se va stabiliza sau va începe să scadă în 2019, scrie bne IntelliNews.
Un semn al stabilizării sunt remiterile către Ucraina. Banca națională ucraineană a calculat că expații au trimis acasa 7 miliarde de dolari în 2015, 7,5 miliarde de dolari în 2016 și 9,3 miliarde de dolari în 2017. Anul acesta, remiterile sunt așteptate să stagneze sau să scadă la 9 miliarde de dolari.
„Valul migraționist în creștere din Ucraina spre Polonia începe să decelereze încet. Această migrație este încă temporară în natura sa, astfel că este dificil de evaluat în ce masură va deveni pe deplin rezidențială. Poate că cu timpul actualul model circular de migrație va înceta să mai atragă noi oameni. Polonia rămâne singura țară din UE în care un număr mare de ucraineni muncesc datorită mai multor avantaje competitive“, spune Marta Jaroszewicz, analist la OSW.
Emigrația devine o problemă atunci când o economie trebuie reconstruită. Cu cei mai talentați și dedicați muncitori plecați, revenirea economică este greoaie, dacă nu imposibilă. Creșterea economică a Rusiei a atins 10% în 2000 după o criză profundă în 1998. Însă revenirea economică ucraineană este modestă. Avansul din trimestrul trei a încetinit la 2,8%, de la 3,8% în trimestrul anterior. Însă nici contextul global nu ajută, cu încetinire în UE și conflicte comerciale între marile puteri.
Departamentul de politică monetară și analiză economică al băncii centrale ucrainene a calculate că reducerea forței de muncă din cauza migrației a dus la scăderea cu 5-8% a numărului angajaților în 2017.
Fondul Monetar Internațional a descris Ucraina ca fiind „cea mai săracă țară din Europa“, plasând-o în funcție de PIB per capita în spatele Republicii Moldova. Astfel, Ucraina are un PIB per capita de 2.964 dolari (2018). În Moldova, indicatorul ajunge la 3.226 dolari, în Belarus la 6.020 dolari, iar în Rusia la 10.950 dolari. FMI estimează că corupția reduce creșterea economică cu două puncte procentuale. Kievul reușește să-și plătească datoriile mulțumită unui acord de finanțare încheiat cu FMI.
Salariile din Polonia, principala destinație a muncitorilor sezonieri ucraineni, sunt de patru ori mai mari decât în Ucraina, unde inflația depășește 10%.
De la vârful de peste 52 de milioane de locuitori atins în 1993, populația Ucrainei a scăzut cu aproape 10 milioane la sfârșitul anului 2016.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu