Comerțul modern din România numără astăzi circa 2.500 de magazine sub mai multe branduri și formate. Cele mai multe rețele au intrat pe piață cu un anumit format de magazine, iar apoi și-au diversificat portofoliul. Majoritatea retailerilor au pariat în ultimii ani pe magazine pe suprafață mai mică, urmând trendul din consumul local și internațional, motiv pentru care și universul de comerț modern a crescut mai rapid. Cele 2.500 de magazine controlează aproape 60% din piața de 20 mld. euro, restul aflându-se în continuare în mâinile comerțului tradițional.Tot mai multe malluri de la un an la altul
În urmă cu 20 de ani, însuși termenul de „mall” le era străin multora dintre români. Azi, sunt puțini cei care nu au călcat măcar o dată într-un astfel de „minioraș” înțesat de magazine. Istoria mallurilor pe piața locală s-a născut în septembrie 1999, odată cu deschiderea București Mall, proiect existent și astăzi, aflat în portofoliul turcilor de la Anchor Grup. Cinci ani mai târziu, ei se extindeau în România cu un alt proiect, Plaza România. În 2018, numărul de scheme comerciale - concept-umbrelă în care intră parcurile de retail, galeriile comerciale și mallurile propriu-zise - a ajuns la 123.
Iar planurile investitorilor nu s-au încheiat încă: aproape 20 de centre comerciale vor fi gata până în 2019 în România, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară CBRE România.
9 februarie 2001
Supele Knorr au intrat în oala Unilever. În drumul către poziția de lider pe piața românească a produselor alimentare, grupul anglo-olandez Unilever își atacă principalii competitori atât prin fuziuni, cât și prin preluarea unor capacități de producție. Fuziunea dintre divizia Unilever din europa centrală și de est (Unilever South Central Europe) și Best Foods România a condus la înființarea Unilever Bestfoods România. Această divizie va cuprinde toate produsele alimentare pe care cele două companii le produc și distribuie în România.
În prezent, pe plan local, anglo-olandezii de la Unilever au două divizii - import/ distribu
ț
ie cu afaceri de aproape 200 de milioane de euro
ș
i produc
ț
ie, fabrica de la Ploie
ș
ti având afaceri de sub 20 mil. euro anual.
27 martie 2001
Tesco a pus ochii pe Ardeal pentru primele magazine și va lansa primul magazin online. Cel mai mare lanț de supermarketuri din Marea Britanie investește 60-80 de milioane de dolari în sectorul românesc de distribuție a bunurilor de larg consum.
Retailerul Tesco nu a intrat nici până acum pe pia
ț
a locală, însă la nivel global a anun
ț
at că plănuie
ș
te să formeze o alian
ț
ă pe termen lung cu francezii de la Carrefour.
20 aprilie 2001
Benzina euro 3 se întâlnește cu portofelul euro 0. De la 1 ianuarie 2002, în România nu vor putea fi înmatriculate decât autovehicule care satisfac normele de poluare euro 3. Asta înseamnă investiții de sute de milioane de dolari pentru rafinăriile românești și pentru producătorii români de automobile. Mașini românești puțin mai scumpe, dar și mașini de import care nu se mai „îneacă”. Asociația producătorilor și importatorilor de automobile (apia) a adunat câțiva fani euro 3 și câțiva dintre producătorii de combustibili Rompetrol, OMV, Shell, Agip și Mol. Nu însă și SNP Petrom.
28 mai 2001
Ursus s-ar răcori cu Timișoreana. După ce a încercat cu mărcile sale, producătorul se resemnează să cumpere concurența.
În 2016, japonezii de la Asahi Group Holdings au cumpărat activele producătorului de bere Sabmiller din Europa de Est, care cuprinde brandurile Ursus
ș
i Timi
ș
oreana.
27 iunie 2001
Softul aduce de cinci ori mai puțin decât laptele. Piața totală a programelor informatice este abia de 45 de milioane de dolari. România ocupă antepenultimul loc pe piața software din Europa de Est, arată un studiu efectuat recent de compania Datamonitor. Chiar dacă pe plan local, piața programelor informatice aproape că se va dubla în următorii trei ani, Datamonitor estimează că România nu-și va depăși condiția de codașă în zonă nici peste trei ani.
Pia
ț
a locală de software
ș
i de servicii IT a valorat în 2017 circa 975 de milioane de euro.
26 iulie 2001
Indienii și-au cumpărat grijile noastre. Pe 25 iulie s-au semnat documentele privind privatizarea Sidex, de către lakshmi N. Mittal, președintele și directorul general al grupului siderurgic anglo-indian lNM Group, și ministrul privatizării Ovidiu Mușetescu. S-a pus astfel punct unei perioade de zece ani în care Sidex a acumulat pierderi de 900 de milioane de dolari și a fost ținta unei politici simpatizate la unison de forțele politice rotite la guvernare în ultimii ani: devalizarea.
Începând cu 2004, Sidex Galați a devenit parte a Mittal Steel, companie formată prin fuziunea dintre lNM Holdings și Inspat International. După fuziunea dintre Mittal Steel și Arcelor, în anul 2006, din care a rezultat ArcelorMittal, numele a fost schimbat din Sidex în ArcelorMittal Galați.
Un anun
ț
făcut în octombrie 2018, adică 17 mai târziu de la momentul privatizării Sidex, a adus în scenă un nou nume în povestea Sidex. Liberty House, o companie britanică de
ț
inută de indianul Sanjeev Gupta,
ș
i-a exprimat inten
ț
ia de a achizi
ț
iona combinatul de la Gala
ț
i.
Lakshmi Mittal lasă astfel combinatul Sidex la o produc
ț
ie de o
ț
el anuală la jumătate fa
ț
ă de anul 2001
ș
i cu numai un singur furnal func
ț
ional din cele cinci pe care le avea la privatizare. Situa
ț
ia în care se află combinatul siderurgic din Gala
ț
i reflectă, de fapt, imaginea întregii industrii din România.
12 septembrie 2001
Ultima zi de liniște, prima zi de coșmar. Bilanțul primelor ore de teroare după atacul terorist asupra turnurilor World Trade Center.
1 octombrie 2001
Tăzboiul cardurilor: de-o parte comercianții, de alta bancherii. După șase ani de la introducerea primelor carduri în România, piața acestor sisteme de plată este încă subdezvoltată. Fiecare din cele două tabere își apără poziția. Comercianții spun că este o problemă de timp și de comisioane, iar bancherii afirmă că primii evită pos-urile pentru a putea să ruleze bani „pe sub tejghea”
22 octombrie 2001
Piața liberă a gazelor s-ar putea dubla în 2002. Pe piața liberă a gazelor naturale, în prezent, activează producătorii Romgaz și SNP Petrom, importatorii care au licență de furnizare a gazelor naturale, transportatorul național Transgaz (deține și licență de tranzit), distribuitorii și 18 consumatori eligibili.
1 noiembrie 2001
După esența mișcării, vine și cea a pierderilor. Petrom raportează pierderi pentru prima dată în cinci ani. Petrom a înregistrat la sfârșitul primelor nouă luni din 2001 o pierdere de 19,61 mld. lei.
În 2018, pe primele nouă luni, Petrom a raportat profit de 2,6 mld. lei la vânzări de 16 mld. lei.
0 comments :
Trimiteți un comentariu