De ce Ungaria joacă cu lovituri sub centură în arena energetică regională: 95% din locuințele maghiare au acces la gaze naturale, importate aproape în totalitate din Rusia

În 1999, 70% din gospodăriile din Un­garia erau consumatoare de gaze natu­rale. În 2007, peste 76% din gos­podării erau conectate la o rețea de gaze, iar în prezent ponderea este de 95%. Aceasta într-o țară cu resurse locale de gaze în declin puternic. Spre exemplu, pro­ducția acestui combustibil în România este de cinci ori mai mare decât în țara vecină.

Gazele naturale sunt critice ca sursă de energie pentru populația Ungariei și au o încărcătură politică uriașă. Poate de aceea Budapesta joacă dur, chiar cu lovituri sub centură, în arena geopolitică a energiei. Toate manevrele făcute până acum de Ungaria arată că, în pofida eforturilor Uniunii Europene de a-și diversifica sursele de gaze naturale și a oportunităților apărute în ultimii ani, Budapesta preferă marfa rusească, arată o analiză Deutsche Welle. Dovadă în acest sens este atenția deosebită dată gazoductului Turkstream, urmașul care trece prin Turcia al defunctului gazoduct rusesc South Stream.

În 2007, în vreo cinci microregiuni din Ungaria aproape toate locuințele erau conectate la o rețea de gaze naturale. Doar în două, Szigetvar și Sellye, procentul era mai mic de 20%. Însă între timp ponderea gospodăriilor conectate a ajuns la 95%, spune Kristof Terhes, CEO-ul FGSZ, companie deținută de MOL care operează rețeaua de transport al gazelor din Ungaria. Producția internă nu poate acoperi decât o parte infimă din consum, astfel că Ungaria este forțată să importe gaze. În aceste condiții, Ungaria este unul dintre cele mai vulnerabile state de pe continent în ceea ce pri­vește sursele de energie tradiționale, potrivit Institutului pentru Afaceri Externe și Comerț din Budapesta. Gazele naturale sunt principalul combustibil din mixul de energie, reprezentând 38% din acesta, față de 25% cât reprezintă petrolul și 16% cât reprezintă energia nucleară. În 2015, sectorul rezidențial a avut o pondere în consumul de gaze de 35%, în comparație cu 21,9% cât a avut sec­to­rul industrial. Încălzirea și producerea de energie contribuie cu 21,2% la consumul de gaze.

Aproximativ 70% din locuințele ma­ghiare folosesc gazele naturale ca principal combustibil pentru încălzire. Spre com­pa­rație, procentul este de 27% în Cehia, cea mai dezvoltată economie din regiune. Pre­mie­rul Viktor Orban și partidul său se folosesc de nevoia oamenilor de a avea acces la gaze ieftine pentru a primi voturi și a rămâne astfel la putere. Spre deosebire de alte state din UE, gopsodăriile maghiare plă­tesc mai puțin pentru gaze decât consu­matorii industriali. Deși Ungaria importă cea mai mare parte a gazelor consu­mate, gospodăriile maghiare beneficiază de unele dintre cele mai mici prețuri ale gazelor naturale din Uniunea Europeană. În UE, doar în România prețurile gazelor sunt mai mici. Premierul Orban și partidul său, Fidesz, au făcut din prețurile gazelor o parte integrală a campaniilor politice care le-au adus victoria în alegerile din 2010 și 2014. Budapesta a creat un mediu în care prețurile reglementate în combinație cu taxe speciale și cu intervenții ale statului pe piață au dus la distrugerea concurenței.

Sectorul energiei este controlat acum în cea mai mare parte de stat. Însă Ungaria este dependentă masiv de gazele rusești. Aproximativ 80% din gazele importate de Ungaria vin de la Rusia. Circa 80% din necesarul de gaze este importat. Producția internă s-a prăbușit cu 41% din 2005 încoace.

Guvernul de la Budapesta spune că vrea să diversifice sursele din care-și primește gazele. Terminale de gaze naturale lichefiate din Croația și Polonia i-ar putea aduce combustibil din Qatar și SUA. Guvernul maghiar negociază cu autoritățile croate posibilitatea accesării terminalului de gaze naturale lichefiate pe care Croația vrea să-l construiască până în 2020 pe insula Krk.    În ultimii ani au fost construiți interconectori pentru fluxuri de gaze în două direcții cu Slovacia, Croația și România. De asemenea, Budapesta face presiuni asupra României să-și vândă gazele extrase din Marea Neagră și  nu permite prelungirea BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria ñ un gazoduct care ar trebui să transporte combustibilul extras din Marea Neagră) în Austria. Guvernul ungar a fost un susținător puternic al proiectului South Stream, care ar fi trebuit să livreze gaze rusești prin Marea Neagră până în Ungaria, cu debarcare în Bulgaria. Proiectul a fost blocat de UE în 2014 și Rusia a renunțat la el. Turkstream face parte din eforturile reînnoite ale Moscovei de a construi o nouă rută de transport de gaze spre UE ocolind Ucraina. Proiectul creează un Ñal treilea coridor al gazelor“, care s-ar alătura rutelor din Ucraina și celor din Marea Baltică, însă nu face parte din planurile pentru o uniune energetică ale Uniunii Europene. Aceasta pentru că nu contribuie la diversificarea surselor de gaze. Conducta ar aduce în Europa echivalentul a 6% din importurile de gaze ale UE din 2017. O primă linie a secțiunii care leagă Rusia de Turcia a fost deja construită. Pentru secțiunile care ar lega Turcia de Europa, Moscova ia în considerare două opțiuni. Prima ar ajunge în Bulgaria, Serbia, Ungaria și Austria, iar cealaltă în Grecia și Italia. Oficialii ruși spun că prima opțiune are mai multe șanse de realizare, notează energyworldmag.com. Belgradul și Budapesta o susțin. Luna trecută, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a cerut UE să nu obstrucționeze implementarea proiectului TurkStream. Importurile Ungariei de gaze de la Gazprom au crescut cu 22% anul trecut. Contractul pe termen lung al Ungariei pentru cumpărarea de gaze rusești expiră în 2020. Observatorii spun că atenția acordată de Budapesta altor surse de gaze în afară de cele rusești are ca scop forțarea Moscovei să-i vândă energie mai ieftină.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru