Cu mai puțin de o lună în urmă, președintele francez Emmanuel Macron se proclama promotorul globalismului.Într-un discurs rostit în fața a 60 de lideri mondial la Arcul de Triumf, acesta declara naționalismul drept o „trădare“ a patriotismului.
La scurt timp, protestatarii strânși în aceeași zonă cereau cu vehemență guvernului lui Macron să renunțe la propusa majorare a taxei pe carburanți. Pentru prima dată în mandatul său de președinte, Macron a cedat.
În ultimii ani, Europa a trecut prin multe perioade critice, de la criza datoriilor din Grecia și la protestele împotriva refugiaților la Brexit. Rar, însă, s-au învârtit atât de mulți vulturi politici în jurul unui lider, cu o miză atât de importantă pentru ordinea mondială, scrie Bloomberg.
În mijlocul tuturor crizelor prezente și cu Angela Merkel pe punctul de a se retrage din poziția de cancelar al Germaniei, ștafeta ar fi urmat să-i fie trecută lui Macron pentru apărarea democrației liberale.
Totuși, puterea lui Merkel pe scena mondială a fost susținută de o fortăreață politică pe plan local, în timp ce poziția liderului francez nu pare deloc solidă.
„Nu poți ține discursuri despre apărarea ordinii internaționale când ai o rată de popularitate de 20%, iar lumea protestează în stradă“, spune Nicholas Dungan, de la Atlantic Council.
Imaginile cu mașini arzând în capitala franceză au fost televizate în întreaga lume. Retragerea liderului francez a fost ironizată de Trump. Macron a admis, prin intermediul premierului său, că nu a fost capabil să se conecteze cu poporul francez.
„Ambițiile sale pentru o Europă puternică fuseseră deja afectate de evenimente din Germania și alte părți. Însă evenimentele recente l-au slăbit serios, iar imaginea Franței a avut puternic de suferit“, arată Philippe Moreau Defarges, consilider la Institutul Francez pentru Afaceri Internaționale.
Macron nu are în față alegeri naționale până în 2022. Însă alegerile europene și o serie de voturi municipal și regionale programate în următorii doi ani ar putea deveni referendumuri cu privire la politicile acestuia, potrivit lui Antonio Barroso, analist la Teneo Intelligence.
Chiar și după ce Macron a renunțat la taxele pe carburanți, Vestele Galbene au anunțat că nu vor renunța la proteste. Proteste similare sunt organizate în Belgia și Olanda.
Majoritatea membrilor mișcării vor vota fie pentru partidul lui Marine Le Pen, fie pentru cel al lui Jean-Luc Melenchon, potrivit lui Marc Lazar, profesor la Sciences Po din Paris. Ambii lideri au fost înfrânți de Macron anul trecut și vor să candideze din nou. Îngrijorarea pentru UE este că niciunul dintre aceștia nu sunt apărători ai integrității blocului.
Orice reușită a acestor partied în alegerile europene din mai va constitui un obstacol în calea eforturilor lui Macron de a-și duce la îndeplinire ambițiile. „Macron a ieșit din toată această situație extrem de slăbit și izolat. Atât pe plan local, cât și în Europa“, arată Lazar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu