Klaus-Heiner Lehne, Curtea Europeană de Conturi: Deși au 30 mld. euro la dispoziție, autoritățile române au lansat foarte puține proiecte noi – „very few new projects“ - deși dezvoltarea infrastructurii este una dintre marile nevoi ale României

România are peste 30 de mi­liarde de euro la dispoziție în exercițiul financiar 2014 - 2020 din fondurile structurale și de investiții alocate de Uniu­nea Europeană pentru pro­iec­te de infra­struc­tu­ră, însă există îngrijo­rări le­gate de lipsa de interes în accesa­rea acestor fonduri nerambur­sa­bile, aver­tizează Klaus-Heiner Lehne, preșe­dintele Curții de Conturi Europene.

„Există îngrijorări legate de cât de bine sunt folosiți acești bani. Comisia Euro­peană a remarcat că autoritățile româ­ne au lansat foarte puține proiecte noi, deși dez­voltarea in­fra­structurii este una dintre ma­rile nevoi ale Ro­mâniei“, a spus Klaus-Heiner Lehne într-un interviu acordat ZF prin e-mail. El s-a aflat în aceas­tă săptămână într-o vizită oficială la București, pentru a discuta cu reprezentanții Curții de Conturi din România, dar și cu ofi­ciali din Guvern și din Parlament.

Curtea de Conturi Europeană este institu­ția care verifică dacă fondurile UE sunt colec­tate și utilizare corect și ajută la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE.

Klaus-Heiner Lehne a mai spus că fondurile struc­turale și de investiții europene reprezintă „un instru­ment fundamental pentru a întări coeziunea economică, socială și teritorială“, iar prin intermediul a opt programe naționale și re­gionale României i s-au alocat 30,94 mld. euro de la Uniunea Europeană în perioada 2014 – 2020. Prin urmare, cu o contribuție na­țio­nală de 5,63 mld. euro, România are la dis­poziție un buget total de 36,47 mld. euro pentru a investi în proiecte precum moderni­za­rea sistemelor de apă sau construcția de autostrăzi.

„Am constatat că valoarea proiectelor contractate („outstanding commitments“) la finalul anului 2017 a fost de 11,9 mld. euro, însă plățile efectuate pe parcursul anului au fost în valoare totală de numai 2,8 mld. euro. Proiectele contractate au reprezentat 19% din cheltuielile guvernamentale. România nu este singura țară care are un nivel atât de ridicat al sumelor necheltuite, dar suntem îngrijorați de faptul că acest lucru ar putea avea un impact în calitatea proiectelor atunci când deciziile de cheltuire a banilor vor trebui luate sub presiunea timpului.“

La finalul lunii trecute, și Corina Crețu, comisarul european pentru politică regională, a declarat că Ro­mâ­nia a pierdut deja fonduri europene în valoare de aproape 2 mld. euro pe care le putea folosi în infrastructura de transport, susținând că absorbția „groaie“ a fondurilor euro­pene este o slăbiciune pe care România o are încă de la aderarea la UE.

Întrebat ce ar trebui să facă autoritățile române pentru ca fondurile europene care au intrat în țară să fie mai vizibile, șeful Curții de Conturi Europene a spus că România are o oportunitate foarte mare de a face acest lucru în următoarele șase luni, cât timp va deține președinția Uniunii Europene, pentru că activitatea din acea perioadă va fi foarte vizibilă.

„Nu suntem aici ca să le spunem autorităților române ce să facă! Dar aș spune: «Fiți curajoși în legătură cu problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană în timpul preșe­dinției voastre. Și vorbesc aici despre aspecte precum Cadrul Financiar Multianual (noul buget pe o durată de 7 ani al Uniunii Europene) și Brexit»“.

Klaus-Heiner Lehne a mai spus că a existat o îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește nivelul estimat al erorilor legate de plățile efectuate din fonduri europene. Astfel, jumătate dintre fondurile europene cheltuite și auditate în 2016 la nivelul Uniunii Europene s-au încadrat sub pragul de 2% de eroare materială.

„Opinia de audit în legătură cu plățile efectuate în 2016 pe care am publicat-o a fost mai degrabă calificată (cu rezerve -n.red.) decât defavorabilă. Aceasta este prima opinie calificată a auditorilor din 1994 încoace, de când au început să furnizeze declarațiile anuale de asigurare (documente prezentate de Curtea de Conturi Parlamentului European și Consiliului privind fiabili­tatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor- n.red.). Nivelul total al erorilor în cheltuirea fondurilor europene din anul 2016 a fost estimat la 3,1%, comparativ cu nivelul de 3,8% din 2015 și 4,4% în 2014“.

În ceea ce privește un clasament al statelor din Uniunea Europeană care nu au folosit în mod corect fondurile europene, Klaus-Heiner Lehne a spus că instituția pe care o conduce nu publică astfel de topuri, având în vedere că un astfel de demers de culegere a datelor ar presupune costuri foarte mari. Pe de altă parte, problemele în cheltuirea banilor europeni pot fi găsite mai degrabă în structura plăților efectuate decât în structura pe țări a sumelor cheltuite.

„Descoperim erori mai puține în plățile realizate în anumite condiții specifice, cum ar fi plățile directe către fermieri sau granturile pentru studenți și cercetători. Pe de altă parte, există niveluri mai mari ale erorilor înregistrate în plățile efectuate prin rambursare. Este clar că avem o lecție de învățat de aici.“

Indiferent de mecanismele de eva­luare, ca urmare a presiunilor de re­for­mă în cadrul Uniunii Europene, Curtea Europeană de Conturi va evalua care au fost cele mai eficiente metode pentru a obține rezultatele dorite la nivel european și în ce măsură intervenția – mai amplă sau mai redusă - de la nivelul UE ar fi potrivită pentru ca obiectivele programelor să fie îndeplinite. „Fiecare euro cheltuit la nivel european ar trebui să livreze rezultate clare și vizibile, peste nivelul celor care ar putea fi obținute dacă ar fi cheltuit la nivel național, regional sau local“.

Legat de percepția generală – și anume că banii publici nu sunt folosiți în scopurile în care au fost alocați -, președintele Curții de Conturi Europene a spus că, în ultimii ani, controalele interne în rândul statelor membre și la nivelul Comisiei Europene au devenit mai intense.

„Comisia Europeană a dezvoltat un sistem IT denumit Arachne, care are rolul de a ajuta autoritățile naționale în verificare proiectelor de coeziune (care includ, printre altele, proiectele cu finanțare europeană pentru infrastruc­tură  - n.red.). Cu mai mult de 100 de indicatori de risc, acest sistem poate ajuta la prevenirea și detectarea erorilor din cadrul proiectelor, beneficiarilor, contractelor și contractorilor. Vom publica un raport vizavi de acest subiect în următoarele câteva luni.“

Cine este Klaus-Heiner Lehne:

► 61 de ani

► Născut în Düsseldorf, Germania

► A studiat Dreptul, Fizica și Filosofia în Freiburg, Cologne, Bonn și Düsseldorf

► 1986 – 2014: avocat în Düsseldorf

► 1992 – 1994: membru al Parlamentului german

► 1994 – 2014: membru al Parlamentului European

► 2004 – 2014: Lector în legislație europeană la Heinrich Heine University Düsseldorf și la University Cologne

► 2014 – 2016: membru al Curții de Conturi Europene

► 2016 – prezent: președinte al Curții de Conturi Europene

Sursa: Curtea Europeană de Conturi

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai