Mediul extern și neplata creditelor,cele mai mari riscuri față de stabilitatea financiară a României

Incertitudinea privind evoluțiile economice din Uniunea Europeană (UE): Brexitul și evoluția datoriilor suverane din zona euro a devenit al doilea risc sistemic la adresa stabilității financiare a României, potrivit „Raportului asupra stabilității financiare”, ediția decembrie 2018, prezentat luni.

Acesta a devenit direct al doilea risc, cu un grad ridicat și în creștere, în condițiile în care în precedetul raport, cel din iunie, nu era deloc menționat, reiese din „Raportul asupra stabilității financiare”, decembrie 2018, Anul XIII, nr, 16, realizat de Banca Națională a României (BNR).

„Principalele riscuri (n.red. - la adresa stabilității financiare a României) sunt de natură externă”, a subliniat Liviu Voinea, membru al Consiliului de Administrație și viceguvernator al BNR, cu ocazia prezentării acestui raport.

Principalul risc este, la fel ca în raportul precedent, cel din iunie, deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente, care a rămas ridicat și în creștere, mai arată harta „Harta riscurilor la adresa stabilității financiare din România”, din raportul citat.

„Plecarea capitalului din unele state nu s-a generalizat asupra tuturor statelor. Regiunea din care face parte și România nu a resimțit efectele negative ale acestei aversiuni la risc”, a subliniat Voinea.

În acest condiții, riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental a fost plasat pe locul al treilea între riscuri, cu toate că a rămas ridicat și stabil.

Astfel, spre deosebire de situația din iunie, în prezent, „Harta riscurilor la adresa stabilității financiare din România” include trei riscuri sistemice ridicate, cu unul mai mult decât anterior.

De asemenea, riscul de tensionare a echilibrelor macroeconomice a devenit din al treilea al patrulea risc, deși a rămas cu un grad moderat și în creștere.

În schimb, evoluția privind piața imobiliară a rămas un risc redus, dar este în scădere, cu toate că, în iunie, creșterea prețurilor imobiliare era un risc redus și în creștere.

Viceguvernatorul Băncii centrale a mai remarcat evoluțiile pozitive ale economiei din acest an, respectiv scăderea riscului de supraîncălzire: evoluția PIB de la 6,9% anul trecut la 4% anul acesta și reintrarea în țintă a inflației, la aproximativ 3,5%.

De asemenea, altă evoluție pozitivă a economiei României o reprezintă scăderea datoriei, la 34,9% din PIB, la finele trimestrului al doilea al acestui an, față de 37,9% din PIB.

În plus, riscul de nefinanțare al României s-a redus, pentru că s-a extins maturitatea bondurilor, la cele în lei la 6,4 ani, iar la eurobonduri la 9,7 ani.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Alina Botezatu