Nu departe de bulevardul Dacia, una dintre puținele artere ale Capitalei unde clădirile istorice mai sunt, măcar într-o mică măsură, păstrate cu demnitate în zilele noastre, o fostă fabrică de medicamente se pregătește să devină complex de locuințe. Proiectul este „un experiment“, după cum îl descrie investitorul care a preluat clădirea cu scopul de a o readuce la viață. Un tip de experiment de care Bucureștiul duce lipsă în zilele noastre.Era sfârșit de secol XIX - început de secol XX, când doamnele de onoare ale Curții Regale își stabiliseră reședințe pe strada Dumbrava Roșie, în apropierea Pieței Spaniei și a Parcului Ioanid din Capitală. Multe dintre casele acelea sunt astăzi reședințe de ambasade sau imobile aflate în proprietatea unor instituții sau investitori privați care le-au întreținut cu grijă și atenție eleganța de altădată. Aceleași case găzduiau cândva serate la care mulți nici nu îndrăzneau să-și imagineze că ar putea participa, fiind scene ale unor petreceri care condimentau peisajul social al vremii.
Există și o serie de imobile în zonă cu care timpul nu a fost la fel de generos. Una dintre aceste clădiri este cea situată la intersecția dintre străzile Dumbrava Roșie și Aurel Vlaicu, un imobil ruinat de negura vremii, pe cale să reînvie, precum pasărea Phoenix din propria cenușă.
„Clădirea a funcționat, în perioada comunistă, ca fabrică de medicamente, apoi a fost lăsată în paragină“, povestește investitorul Mihai Arghiropol. În urmă cu 15 ani, imobilul a fost cumpărat de investitori spanioli, care însă s-au retras din România odată cu venirea crizei acum circa un deceniu.
„Aveam un prieten care stătea chiar vizavi și, în 2013, în timpul unei vizite, când am văzut un anunț că imobilul este de vânzare, m-am hotărât imediat să îl cumpăr, deoarece mi se pare emblematic pentru amintirea Bucureștiului interbelic“, povestește el.
Scenarist de profesie și proprietarul agenției de publicitate Media One, Mihai Arghiropol nu se află la primul proiect imo-biliar, deși spune că nu se consideră un dezvoltator. Toate proiectele pe care le-a finalizat până acum au fost, practic, reconversii ale unor imobile vechi și degradate, pentru funcționalități contemporane. Așa s-a întâmplat, de pildă, cu o clădire din apropierea Spitalului Colțea, construită în 1920 și transformată în spații pentru birouri și evenimente pentru companii, folosită la cerere și cu destinație de retail sau de showroom auto.
Cel mai nou proiect al investitorului român, clădirea de pe Dumbrava Roșie, va avea, la final, 14 apartamente, pentru care data de livrare este iunie 2019. Costurile ajung la 3.000 de euro pe metru pătrat și deja o treime din locuințe au fost contractate, cumpărătorii fiind oameni de business, din domeniul bancar, din avocatură, trading, IT. Nici străinii nu lipsesc din lista de viitori locatari.
„Proiectul se va numi La Maison și va avea o altă abordare a stilului de locuire. Deși, în esență, va fi o vilă multifamilială, locatarii vor găsi confortul unei case proprii“.
Cum construcția nu a pornit de la zero, investitorul spune că nu au fost puține problemele întâmpinate de-a lungul procesului de recondiționare și amenajare. Probleme care, în cazul unui imobil nou, nu există, precum nevoia de a consolida structura existentă sau adaptarea la rețelele de utilități la care clădirea era deja conectată. Arhitecta Cristina Georgescu s-a ocupat de readucerea la lumină a exteriorului clădirii, iar arhitectul Șerban Antoniu și-a pus amprenta pe ceea ce se întâmplă la interior, pe compartimentări și asistență tehnică.
„Ce contează cel mai mult este ADN-ul clădirii, nu finisajele neapărat, pentru că pe acelea le poate modifica oricine. E plin Bucureștiul de clădiri foarte frumoase care stau să se dărâme și care ar merita să fie recondiționate. Calea Victoriei, zona Armenească, strada Negustori sunt câteva dintre zonele de acest tip“, spune Mihai Arghiropol.
Investiția în proiectul de pe strada Dumbrava Roșie este făcută de Mihai Arghiropol prin MAD Projects, MAD fiind acronimul de la „Make a difference“ („Fă diferența!“ – trad.), aplicat în conceptul de locuire. Pasiunea lui pentru arta și arhitectura veche a Bucureștiului, alimentată și de un master în Istoria artei și filosofia culturii,
l-a făcut să adopte acest principiu pentru orice proiect imobiliar în care a fost implicat.
Tocmai de aceea, Mihai Arghiropol spune că mai are două clădiri istorice în București, pentru care se află în curs de obținere a avizelor necesare în vederea începerii procesului de transformare. Idei și soluții există, e nevoie însă de mai mulți oameni care să vadă dincolo de ziduri în ruină și de garduri înalte menite să ascundă gradul de degradare.
„Cred că s-au făcut greșeli mari în anii ’90 din punct de vedere arhitectural, dar astăzi gusturile s-au rafinat și sunt mai bine racordate la ceea ce înseamnă design urban“, conchide Mihai Arghiropol.
0 comments :
Trimiteți un comentariu