Indiferent de porecla ce o să fie atașată, în final, anilor 2010', pe Wall Street și în America corporatistă deceniul ce se apropie de final va rămâne în memorie cu eticheta "Deceniul datoriilor", arată Reuters într-o analiză.Cu dobânzile blocate la niveluri extrem de reduse grație politicilor monetare relaxate aplicate de către Federal Reserve (Fed) în urma Crizei Financiare din 2008, companiile americane au descoperit că este mai facil ca niciodată să apeleze la piața obligațiunilor corporative pentru a atrage numerar.
Emisiunile de obligațiuni ale companiilor americane au depășit o valoare cumulată de 1.000 de miliarde de dolari în fiecare an în perioada 1 ianuarie 2010 - 30 decembrie 2019, o evoluție fără precedent în istorie. În total, datoria emisă prin obligațiuni s-a majorat cu peste 50% și este estimată să atingă o sumă cumulate de 10.000 de miliarde de dolari, față de 6.000 de miliarde de dolari în deceniul anterior. Principalele companii americane - cele din indicele bursier S&P; 500 - reprezintă circa 70% din datoria emisă prin obligațiuni, aproape 7.000 de miliarde de dolari.
Ce s-a întâmplat cu toți banii?
Un truism spune că banii trebuie puși să muncească. Dacă nu contribuie la creșterea unei afaceri, aceștia ar trebui redistribuiți acționarilor, iar companiile americane au practicat mai degrabă returnările de cash către acționari în ultimii zece ani decât investițiile.
În 2010, firmele americane au cheltuit cu aproximativ 60 de miliarde de dolari mai mult pe dividende și răscumpărări decât pe investiții în sedii, echipamente sau tehnologie. Până anul trecut, diferența s-a majorat la peste 600 de miliarde de dolari, iar pentru 2019 este estimată să fie la un nivel similar.
Numărul și dimensiunea din ce în ce mai mare a programelor de răscumpărare este unul din factorii care au stat la baza raliului din ultimii zece ani din piața bursieră americană.
Totodată, cheltuielile de investiții au rămas la niveluri constante în ultimii zece ani și în special în ultimii trei ani, în ciuda unui pachet masiv de stimulare fiscală venit din partea administrației Trump, care a redus rata impozitului pe profit la 21% de la 35%. Bani lăsați în companii urmau să se ducă în investiții, însă preponderent s-au dus tot în răscumpărări.
Odată cu creșterea emisiunilor de obligațiuni, piața a devenit mai riscantă, aceasta și în condițiile în care investitorii sunt într-o goană după randamente într-o lume nouă cu dobânzi sistemic reduse.
Titlurile obligatare evaluate cu doar o treaptă sau două peste obligațiunile junk reprezintă acum mai mult de jumătate din titlurile clasificate drept "investment grade" față de circa o treime în zorii deceniului.
0 comments :
Trimiteți un comentariu