Criza COVID-19: cumpărăturile făcute din panică, proviziile populației și rezervele strategice constituite de guverne, lipsa de forță de muncă și perturbările din transport vor scumpi mâncarea

Știrea a fost publicată joi, 26 martie 2020, 02:52 în categoria

Criza COVID-19: cumpărăturile făcute din panică, proviziile populaţiei şi rezervele strategice constituite de guverne, lipsa de forţă de muncă şi perturbările din transport vor scumpi mâncarea Sectorul agricol european s-ar putea con­frunta cu o penurie severă de lucrători din cauza restricțiilor de circulație trans­fron­talieră implementate pentru limitarea răs­pândirii coronavirusului, ceea ce va pro­duce efecte „devastatoare“, a avertizat asociația fermierilor COPA-COGECA.

Semnale de alarmă similare vin de peste tot în lume, inclusiv din cele mai populate țări, cum sunt India și China. Însă sectoarele agricole din anumite țări din Uniunea Europeană sunt în special vulne­rabile la restricțiile de circulație transfrontalieră deoa­rece sunt dependente de lucrători sezonieri din alte părți. În această privință, Pekka Pesonen, secretarul general al COPA-COGECA, a menționat Italia și Spania, unii dintre cei mai mari producători de fructe și legume și țări cu economiile paralizate acum de epidemia de coronavirus, scrie Euractiv. Potrivit organizației fermierilor italieni Coldiretti, peste 25% din producția de alimente din Italia se bazează pe cei peste 370.000 de lucrători sezonieri care vin din străinătate. Dintre aceștia, cei mai mulți, circa 105.000, sunt români. Euractiv scrie că sectorul agricol francez este deja sub presiune deoarece fer-mierii din Franța vor avea nevoie de peste 200.000 de lucrători sezonieri pentru recoltarea primelor fructe și legume ale anului. Principala uniune agricolă a țării a cerut deja ajutorul studenților, celor care muncesc part-time și celor care lucrează pe cont propriu. De asemenea, Pesonen a menționat și Marea Britanie ca fiind „în special vulnerabilă“ deoarece are nevoie de 100.000 de muncitori se­zo­ni­eri în fiecare an pentru recoltare și procesare. Fer­mele din Germania se ba-zează pe aproape 300.000 de muncitori sezonieri.

Financial Times notează că prețurile grâului au cres­cut pe piețele internaționale în condițiile în care con­sumatorii casnici s-au îmbulzit să-și facă provizii de făină, pâine congelată și paste, guvernele se reped să-și constituie rezerve strategice, iar virusul și teama de restricții în Rusia și Ucraina, printre cei mai mari pro­ducătorii de grâu din lume, au lovit piețele, pre­țu­rile crescând pe am­bele maluri ale Atlan­ticului. In­di­ca­torul cota­țiilor grâului de pe bur­sa din Chicago a ur­cat cu 12% într-o săptă­mână, iar cel al pieței din Paris a crescut cu 8%. Analiștii au remarcat că în SUA prețurile au fost împinse în sus de achizițiile mai mari făcute de firmele de morărit și panificație, în timp ce în Franța cum­părătorii s-au repezit să-și facă provizii de baghete congelate, forțând unele brutării să rațio­nalizeze cel mai popular produs de panificație fran­cez. În Marea Britanie, vânzările de paste făi­noase au urcat cu 55% în ritm anualizat, potrivit da­telor com­pa­niei de cercetare a pieței Kantar. Multe magazine au fost golite de paste, tăiței, pâine și orez.

„De asemenea, prețurile au crescut și din cauza e­for­turilor diferitelor guverne de a acumula stocuri stra­tegice. Nord-africanii cumpără mult grâu. Can­ti­tăți mari pleacă din Franța pentru a ajunge în Al­ge­ria“, explică Abdolreza Abbassian, economist la ONU.

În plus, prăbușirile unora dintre monedele emergente au reînviat amintiri din anul 2010, când seceta și un declin pu­ter­nic al rublei rusești au determinat Rusia, cel mai mare exporta­tor de grâu al lumii, să inter­zică scoaterea grâ­ului din țară timp de aproa­pe un an. Săptă­mâna trecută piețele au fost cutremurate de zvonuri că Moscova și guvernul Ucrainei iau în considerare din nou o astfel de măsură.

Din Rusia vin vești că epidemia de coronavirus este mai gravă decât lasă guvernul impresia că este, iar rubla reacționează cu căderi la șocurile de pe piața pe­tro­lu­lui. În ultimele zile, China a cumpărat 340.000 de tone de grâu de pe bursa din Chicago, tranzacție care a con­tri­buit la creșterea cotațiilor. Rezervele stra­te­gice de mâncare constituite de guverne sunt de în­țeles. „Fără surse de alimente, societățile se vor des­tră­ma“, spune un analist de la Chatham House. Însă o astfel de măsură poate crea probleme suplimen­tare în caz de criză dacă nu este luată în cadrul unui plan mai larg, co­ordonat la nivel internațional, re­marcă Bloomberg, care atrage atenția că nu doar con­su­ma­to­rii de rând, ci și țările au început să-și facă pro­vizii de alimente, ceea ce amenință comerțul mon­dial.

Ka­zah­­stanul, unul dintre cei mai mari ex­por­tatori de făi­nă de grâu, a in­ter­zis exportul aces­tui produs, dar și li­vră­rile de mor­covi, zahăr, cartofi, cea­pă și altele. Viet­namul a sus­pendat contractele de ex­port de orez nou, iar Serbia nu mai vinde în stră­i­nă­tate ulei de floa­rea- soa­relui. Încă nu sunt semne ale unor inter­dic­ții de ex­port de amploare, însă criza coro­navirus este abia la început. Deocamdată, deși nu sunt pro­ble­me grave cu oferta de alimente, pro­ble­mele de lo­gis­­tică fac mai greu ca produsele să ajungă acolo unde este nevoie de ele.

Multe guverne au impus măsuri sociale extreme pentru a frâna răspândirea coronavirusului, iar o stra­te­gie la fel de extremă ar putea fi folosită și în ceea ce pri­vește politicile pentru alimente, crede Ann Berg, tra­der agricol. „Ai putea vedea raționalizări ca în răz­boi, prețuri controlate și rezerve strategice.“

China a pro­mis că va cumpăra orez mai mult ca niciodată din pro­ducția internă.

Pentru unele materii prime alimentare, oferta este asigurată de doar câteva state. Perturbarea acestor exporturi poate avea ramificații globale majore. Spre exemplu, Rusia este un furnizor cheie de făină pentru Africa de nord. „Dacă guvernele nu lucrează împreună și nu cooperează pentru a asigura o ofertă globală și își pun propriile interese pe primul loc, poți ajunge la o situație mai gravă“, spun strategii de la Chatham House. Ei au avertizat că frenezia cumpărăturilor dublată de politici protecționiste poate duce la scumpirea alimentelor, un ciclu care în cele din urmă poate ajunge continuu. „Dacă cumperi împins de panică de pe piață recolta de anul viitor, prețurile se vor duce în sus, și pe măsură ce alimentele se scumpesc, factorii de decizie se vor panica și mai mult.“ Iar mâcarea mai scumpă poate avea ramificații majore. Prețurile pâinii sunt cunoscute ca scântei care pornesc perturbări sociale† și instabilitate politică. Primăvara arabă a apărut pe fondul scumpirii alimentelor.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu