Italia recapitalizează Alitalia, o companie uriașă cu 11.000 de angajați, iar Franța a evocat posibilitatea naționalizării „campionilor“ naționali răpuși de coronavirus, guvernul de la Paris având antecedente în a profita de ocazie pentru a-și întări controlul la angajatorii mari. Chiar și Germania, un campion al liberalismului economic dar și promotorul economiei sociale de piață, pare pregătită să folosească această armă formidabilă în lupta cu epidemia.Germania, Franța și Italia sunt cele mai mari economii din zona euro. Naționalizarea, temporară, a fost o soluție folosită de guverne penstru a salva companii mari de la colaps în criza financiară și economică din 2008-2009. În SUA, guvernul a cumpărat participații, spre exemplu, la General Motors și Chrysler pentru a proteja sute de mii de locuri de muncă, dar și icoanele industriei americane. SUA au naționalizat atunci și bănci. În Europa, accentul s-a pus pe instituțiile de credit.
În Franța, guvernul, care deține direct sau indirect participații importante la Renault și PSA, grupul părinte al mărcilor auto Citroen și Peugeot, a declarat război coronavirusului într-o economie deja perturbată serios de încetinirea globală sincronizată. Giganții industriali Renault și PSA au avertizat asupra numeroaselor lor dificultăți și și-au închis fabricile, în timp ce câteva subsidiare ale grupului Air-France-KLM și-au suspendat aproape în totalitate a zborurile, scrie La Tribune. De asemenea, capitalizările bursiere au înregistrat căderi puternice, iar piața auto s-a prăbușit, deschizând apetitul anumitor fonduri prădătoare pentru companii de obicei grase, dar acum slăbite.
Ministrul francez de finanțe Bruno Le Maire a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că guvernul este pregătit să injecteze capital în companiile strategice și chiar să le naționalizeze dacă este necesar. Air France este într-o formă foarte proastă. Situațiile în care se află Airbus, Renault și PSA sunt considerate, de asemenea, îngrijorătoare. Una dintre cele mai puternice confederații sindicale a cerut deja naționalizarea unei uzine care produce echipamente medicale. Premierul Edouard Philippe a menționat Air France, spunând că statul este pregătit „să preia responsabilitatea și să acționeze“. Compania aeriană își trimite 80% din personal în șomaj parțial, potrivit RTL. Statul francez are deja o participație de 14,5% la Air France. „Am suprimat o parte din taxele aplicate companiei“, a explicat premierul Philippe, precizând că „s-a ajuns și aici. Dacă trebuie să ajungem la naționalizare, o vom face pentru a ne asigura că companiile esențiale pentru economie nu intră într-o situație disperată“. Acțiunile Air France s-au prăbușit cu 55% pe burse de la începutul anului. Aceasta, la care se adaugă lipsa de activitatea, înseamnă că falimentul este foarte posibil. Reuters scrie că guvernul de la Paris nu exclude nici naționalizarea Renault și PSA dacă va fi necesar, dar această soluție nu este una preferată. Bruno Le Maire a discutat deja, telefonic, cu președinții PSA și Renault Carlos Tavares, respectiv Jean-Dominique Senard. Franța deține 15% din capitalul Renault și indirect 12% din cel al PSA prin banca publică de investiții Bpifrance. De o săptămână guvernul emite același mesaj: că este pregătit să salveze prin orice mijloace companiile de la faliment, „prin preluări de capital și chiar naționalizări „Fără nicio ezitare“, după cum a spus Le Maire pentru BFM Business. Capitalizarea de piață a PSA s-a redus la jumătate de la începutul anului, iar cea a Renault cu două treimi. PSA se angajase deja înainte de criză să prezinte un plan de reducere a cheltuielilor în această primăvară.
În ceea ce privește băncile franceze, dintre care unele sunt prezente și pe piața din România, precum Societe Generale, banca centrală a Franței a asigurat că acestea, deși au suferit scăderi accentuate pe burse, au finanțele solide și pot face față actualei crize. Astfel, nu va fi nevoie de naționalizări în acest sector. Noua direcție sugerată de guvern a stârnit dezbateri încinse în rândul analiștilor.
Unii spun că majorarea participării statului la capitalul băncilor slăbite este o măsură practică, ce nu încalcă niciun tabu, atât timp când este protejată producția, implicit locurile de muncă. Confederația sindicală CGT a cerut naționalizarea uzinei Luxfer, care înainte de închiderea ei în 2019 era singura din Europa care producea butelii de oxigen medicale, scrie Le Figaro. Acum în Franța și în Europa este mare nevoie de astfel de echipamente.
În Italia, guvernul și-a intensificat eforturile de a ține pe linia de plutire compania falimentară Alitalia, discutând posibilitatea acordării unui nou credit, de mai multe sute de milioane de euro, ca parte a unui plan de renaționalizare a transportatorului aerian și de susținere a întregului sector aerian.
Roma este pregătită să readucă grupul sub controlul statului după 11 ani de management privat dificil și două încercări de restructurare eșuate. Compania este sub administrare specială numită de stat din mai 2017 și până să o lovească noua criză căuta investitori care să o cumpere și să o restructureze. Săptămâna trecută a intrat în vigoare un decret pentru înființarea unei noi companii care să preia controlul transportatorului. Reuters scrie, citând surse apropiate situației, că odată cu noul decret guvernul a suspendat planurile de a vinde Alitalia, cel puțin pentru moment. Actul legislativ permite Romei să injecteze capital nou în noua companie dacă va fi nevoie. Activitatea Alitalia s-a redus la un sfert din cea normală.
În Germania, spre deosebire de Franța, politica economică consideră de mult timp participarea guvernului la capitalul firmelor private ca fiind o violare a ortodoxiei pieței libere. Coronavirusul s-a putea să producă o schimbare de paradigmă, opiniile privind naționalizarea schimbându-se, scrie Deutsche Welle. În urmă cu două săptămâni, ministrul economiei declara că nu vede nicio nevoie ca guvernul să preia participații la companii de importanță mare pentru economie, cum ar fi Deutsche Telekom†și Siemens, din cauza epidemiei de coronavirus. Însă revista Der Spiegel a scris, citându-l tot pe Altmaier, că naționalizarea ar putea fi o opțiune pentru sprijinirea companiilor de importanță strategică cărora coronavirusul le creează dificultăți. Ministrul a asigurat că nu se așteaptă la un număr mare de naționalizări ca rezultat al epidemiei.
În aceeași perioadă, ministrul de finanțe Olaf Scholz a spus că nu poate exclude ca guvernul german să preia pachete de acțiuni de la companii. Germania a pus deja la bătaie 550 de miliarde de euro pentru afacerile cu probleme prin intermediul băncii de dezvoltare KfW, însă Scholz a precizat că guvernul este pregătit să meargă și mai departe și, dacă va fi necesar, să cumpere participații la companii folosind un fond înființat în urmă cu un deceniu pentru a ajuta în lupta cu criza de atunci. †“Am folosit ceva similar în 2008-2009, dar atunci eforturile s-au concentrat pe sectorul bancar“, a spus Scholz. VW, BMW și Daimler și întregul ecosistem de furnizori, loviți dur de efectele scandalului Dieselgate, apoi de înghețarea pieței auto chineze, cea mai mare din lume, și-au închis acum fabricile din cauza crizei coronavirus. Însă ținta unei eventuale naționalizări ar putea fi mai degrabă Deutsche Lufthansa, care a anunțat că va suspenda 95% din zboruri. Cei mai mulți dintre economiștii de renume ai Germaniei apreciază că naționalizările ar trebui să fie o măsură extremă, la care să se recurgă doar atunci când ajutorul dat companiilor sub formă de refinanțări se va dovedi insuficient.
Principalii economiști ai țării susțin folosirea unui fond de salvare pentru afaceri. Într-o scrisoare deschisă, ei au solicitat guvernului să renunțe la insistența asupra unui buget echilibrat și au cerut impozite mai mici. Surprinzător, economiști proeminenți - inclusiv nume precum Gabriel Felbermayr de la Institutul Kiel pentru Economia Mondială și foștii consilieri guvernamentali Peter Bofinger și Beatrice Weder di Mauro - au ridicat și problema naționalizărilor, cel puțin parțiale.
„Dacă nu suntem “n măsură să aducem sub control undele de șoc economic și un număr în creștere de companii devin insolvente, măsuri precum recapitalizări de către stat ar putea deveni măsuri de ultimă instanță“, au spus ei “n scrisoarea citată.
În 2009 - 2010, ajutoare financiare au fost furnizate prin fondul de salvare SoFFin - o „bancă rea“, susținută de guvern, care deține și acum acțiuni deoarece între timp nu a putut să le monetizeze. Așadar, pare firesc ca economiștii germani să fie “ncă reticenți privind aplicarea unei măsuri politice care ar putea costa contribuabilii scump mult după terminarea crizei coronavirus. În timpul crizei financiare, Berlinul a achiziționat o participație de 15% la Commerzbank, a doua bancă în funcție de mărime a țării, pentru a o feri de faliment. Au fost vremuri când s-a vorbit și despre un bailout pentru Deutsche Bank, cea mai mare instituție financiară a Germaniei.
0 comments :
Trimiteți un comentariu