Impactul financiar al crizei coronavirusului bate vechile scenarii pesimiste, amenințând să iște o criză de credit sau chiar o nouă criză financiară, scrie The New York Times.
Totul trebuia să fie un exercițiu de pregătire. Băncile europene urmează să fie testate, pentru a se determina dacă pot supraviețui unei posibile furtuni perfecte. Dar înainte ca testele de rezistență să fie lansate în acest an, băncile s-au confruntat cu realitatea crudă. Impactul financiar al coronavirusului face cel mai pesimist scenariu, un declin cu 4,3% al PIB-ului UE până la sfârșitul anului 2022, să pară unul optimist prin comparație.
Unii economiști se așteaptă ca economia europeană să se contracte cu peste 10% în primul semestru al acestui an din cauza pandemiei. Întrebarea pe care autoritățile și bancherii centrali și-o pun acum este dacă măsurile luate în ultimii ani pentru consolidarea sistemului bancar vor fi suficiente pentru preîntâmpinarea unei crize de credit, falimente bancare și o criză financiară cu ramificații mondiale.
Băncile sunt sub presiune la nivel mondial, însă situația este mai delicată în Europa pentru că multe bănci de aici nu și-au revenit cu adevărat de pe urma crizei financiare.
Într-o măsură mai mare decât SUA, economia europeană depinde de bănci pentru a funcționa. Deocamdată nu există semne de falimente bancare, în parte grației reacției rapide a BCE.
Richard Portes, profesor de economie la London Business School, avertizează însă că lucrurile se întâmplă atât de rapid, că e imposibil de anticipat ce ar putea aduce viitorul. „În cel mai rău caz, ar putea apărea o nouă criză financiară“, avertizează Marcel Fratzscher, președinte al Institutului German pentru Cercetare Economică. „Sistemul bancar din Europa și Germania nu este pe cât de robust și rezistent ne-am dori“.
La finalul crizei, băncile europene ar putea avea un rol și mai diminuat pe scena mondială decât în prezent. În contextul măsurilor de carantină, oprirea bruscă a activității economice va scoate la suprafață slăbiciunile ascunse ale băncilor.
Cererea neașteptată de credite din partea marilor clienți corporate ca producătorii auto sau companiile aeriene ar putea eroda rezervele băncilor.
Criza este resimțită deosebit de acut de băncile italiene, dar și băncile germane sunt slăbite.
Există motive de optimism, legate de reacția promptă a BCE. În plus, sistemul financiar european este mai solid decât la ultima criză. Noi reguli au forțat băncile să-și reducă dependența de fonduri împrumutate și să-și construiască rezerve de capital.
Însă, cu cât va dura criza mai mult, cu atât crește riscul ca resursele băncilor să se epuizeze.
Băncile europene s-au pregătit pentru o criză. Dar nu pentru această criză
Știrea a fost publicată miercuri, 8 aprilie 2020, 04:22 în categoria Bănci și Asigurări
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom
)
0 comments :
Trimiteți un comentariu