COVID-19 aruncă Uniunea Europeană într-un pericol de moarte, în timp ce liderii politici, despre care sunt semne că și-au supraevaluat forțele de răspuns la criză, sunt preocupați de imaginea pe care și-o fac acasă

Criza economică și din sănătate produsă de pandemia de COVID-19 a adâncit frac­turile dintre nordul și sudul Eu­ro­pei și împinge astfel Uniunea Eu­ro­pea­nă aproa­pe de un pericol mortal, spun ex­per­ții. Chiar foarte aproape, avertizează unii din­tre ei.

Iar Germania este pusă din nou în situația de a salva Europa. Și, culmea, sunt indicii că amploarea actuală a crizei din sistemul de sănătate putea fi evitată. Fractura dintre nordul cumpătat la cheltuieli și sudul puternic îndatorat, apărută în timpul crizei datoriilor suverane din zona euro din 2010, se lăr­gește și se adâncește în timp ce Covid-19 paralizează economia europeană. Aceasta în timp ce con­ducă­torii Uniunii sunt mai preocupați de imaginea lor pu­blică în planurile de război cu boala economică și so­cia­lă în loc de găsirea unui consens, după cum scrie Le Monde. Coronavirusul ar putea fi ultima picătură pentru UE, avertizează și The Guardian, citând experți care spun că dacă situația conflictuală per­sistă, pandemia va fi mai distructivă decât Brexitul, criza refugiaților și criza bailout-urilor. Poate mai urâtă decât toate la un loc.

Într-o intervenție rară, Jacques Delors, fostul pre­ședinte al Comisiei Europene care a ajutat la con­s­­truirea Uniunii Europene moderne, a ieșit din uitare avertizând că lipsa de solidaritate reprezintă „un pericol de moarte pentru Uniunea Europeană“. Enrico Letta, fost premier al Italiei, apreciază că UE are în față un „risc mortal“ din cauza pandemiei. „Ne confruntăm cu o criză diferită de cele anterioare“, a spus el pentru The Guar­dian. Iar această situ­ație derivă, în parte, din fa­p­­tul că „europenismul“ a fost slăbit de alte crize din ultimul deceniu. „Spiritul de comunitate al Europei este mai slab acum decât în urmă cu zece ani“, a spus Letta, explicând că cel mai mare pericol pentru UE este „virusul Trump“. „Dacă toată lumea va adopta strategii de genul «Italia înainte de toate», «Belgia înainte de toate» sau «Germania înainte de toți», cu toții ne vom scufunda, împreună.“

Europa a avansat de la răspunsul inițial, în care unele țări au impus inter­dicții de export pe echi­pa­mente medicale vitale sau au introdus controale la fron­tieră care au lăsat izolați alți cetățeni europeni. Ger­mania, Austria și Luxemburg și-au deschis spi­talele pentru a trata pacienții din țările cele mai afectate, printre care Italia. Franța și Germania au donat mai multe măști Italiei decât China, potrivit executivului UE, care a promovat cu surle și trâmbițe statisticile pe social media pe fondul alarmării că pierde „bătălia globală a discursurilor“ despre gene­ro­zitatea între națiuni. În faza de început a crizei, Rusia și China au trimis materiale medicale în Italia, în timp ce vecinii săi cei mai apropiați nu au reușit să răspundă imediat cererilor de ajutor ale Romei.

Însă Reuters informează că cu doar o lună înainte ca Europa lovită de pandemie să înceapă să caute cu disperare măști chirurgicale, ventilatoare și kituri de testare, guvernele au transmis Comisiei Europene că sistemele lor de sănătate sunt pregătite și că nu este nevoie să comande alte materiale și aparate. Reuters a obținut această informație din documente ale UE. După doar o săptămână, Comisia estima că necesarul statelor europene este de zece ori mai mare decât ceea ce este de obicei disponibil. Astfel, se poate trage concluzia că guvernele europene și-au supra­estimat capacitatea de răspuns la o suprasolicitare a sistemului de sănătate. „Lucrurile sunt sub control“, declara un oficial al CE la o întâlnire cu ușile închise cu diplomați ai statelor membre ale UE din 5 februarie, adică la două săptămâni după ce China a izolat aproape 60 de milioane de oameni în provincia Hubei. „Nivelul de pregătire este foarte ridicat în statele membre, cele mai multe au luat deja măsuri“ pentru detectarea și tratarea COVID-19, asigura atunci oficialul european, băzându-se pe informațiile date de reprezentanții statelor. Guvernele UE au realizat gravitatea situației în martie, dar în loc să se concentreze pe acțiuni comune de atac multe au recurs la măsuri pro­tec­ționiste, introducând bariere co­merciale pentru a opri exporturile de echipamente medicale către vecini.

Între timp, liderii europeni au ajuns la un consens în privința unui răspuns la criza din sănătate – un angajament de reînnoire a sistemului de gestionare a crizelor din UE, finanțare pentru cercetarea în do­me­niul vaccinurilor și achiziții comune de echipamente medicale – statele mem­bre, sau mai degrabă con­ducătorii lor, rămân împărțiți în ceea ce privește modul în care eco­nomia trebuie ghidată prin furtună.

­Pan­demia a redeschis rănile produse de criza datoriilor din zona euro, reînviind stereotipuri de tipul „sud-europenii sunt risipitori, iar nordicii sunt „fără inimă“.

„Fiecare criză a redus încrederea între statele membre și în întregul sistem, iar aceasta este o problemă reală“, a declarat Heather Grabbe, fostă consilieră a comisarului UE pentru extindere.

Ministrul olandez al finanțelor Wopke Hoekstra și-a exprimat remușcările în această săptăm‚nă după ce și-a înfuriat vecinii, și chiar pe unii dintre colegii de pe scena politică locală, întreb‚nd de ce alte guverne nu au amortizoare fiscale pentru a face față șocului financiar produs de Covid-19. †Comentariile sale au fost descrise ca „repugnante“, produsul unei „minți mici“ și „o amenințare pentru viitorul UE“ de către premierul portughez Antonio Costa.

Europa este încă împărțită în două tabere în ceea ce privește modul de reacție la criza economică ce se prefigurează. Franța, Italia, Spania, țări cu datorii mari, și cel puțin șase alte state vor să rupă tradiția prin emiterea de datorii comune ale zone euro, așa-numitele „obligațiuni corona“. Germania, Austria și Olanda continuă să respingă ideea. La un summit de săptăm‚na trecută, liderii europeni nu au reușit să ia o decizie, trec‚nd problema miniștrilor de finanțe, cărora li s-a cerut să găsească o cale de ieșire din impas p‚nă săptăm‚na viitoare. Până atunci, ministrul de finanțe german Olaf Scholz promovează o soluție. El vrea ca Europa să facă disponibile cel puțin 200 de miliarde de euro de „ajutoare corona“ pentru statele lovite de criză și pentru economii, scrie Handelsblatt. Citând surse guvernamentale, ziarul german scrie că Scholz propune ca Mecanismul European de Stabilitate să furnizeze credite de 100 de miliarde de euro și ca Banca Europeană pentru Investiții dă facă disponibile alte 50 de miliarde de euro. În plus, ar mai trebui 50-100 de miliarde de euro pentru un mecanism de finanțare a muncii cu program redus care ar încuraja copaniile să-și păstreze angajații în loc să-i concedieze. Politico scrie că pentru Europa deciziile Germaniei sunt vitale. Viitorul Italiei este în mâinile Germaniei, iar dacă statele sudice vor ajutor pentru a-și reveni din criză, va trebui să-i convingă pe nemți că miza este propria lor prosperitate.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru