Puterea democrației prin referendum: Elvețienii au respins cel mai mare salariu minim lunar din lume, de 3.200 de euro, de care ar fi beneficiat mai ales angajații slab calificați din industria serviciilor

Elvețienii, deja printre cei mai bogați oameni din lume, au respins ieri prin referendum propunerea de a introduce cel mai mare mare salariu minim pe economie la nivel mondial, de 4.000 de franci elvețieni (3.200 de euro), prima astfel de plasă de siguranță socială din istoria țării, dând câștig de cauză proprietarilor de afaceri care susțin că o astfel de măsură i-ar scoate din business, ar mări șomajul, ar face mai dificil pentru tineri să-și găsească un loc de muncă și ar majora prețurile.

Cei care au sprijinit inițiativa, sindicatele, susțin că aceasta ar fi fost necesară pentru ca oamenii să ducă un trai decent mai ales în orașele mari precum Geneva și Zürich, care sunt printre cele mai scumpe din lume. Cei mai mulți elvețieni cu salarii mici în comparație cu media lucrează în industria serviciilor, în hoteluri și restaurante. Majoritatea sunt femei, scrie BBC. Salariul mediu din Elveția a fost de 6.118 franci anul trecut.

Sindicatele sunt nervoase că Elveția nu are încă un salariu minim pe eco­nomie, așa cum au țările vecine Franța și Germania. În Germania va fi intro­dus în 2015 un salariu minim de 8,5 euro pe oră – în Elveția minimul ar fi fost de 18 euro pe oră. Luxemburg are în prezent cel mai mare salariu minim, de 11,10 euro pe oră.

Inițiatorii referendumului spun că „supraviețuirea“ cu mai puțin de 4.000 de franci elvețieni pe lună nu este posibilă din cauza chiriilor, asigurărilor de sănătate și alimentelor prohibitiv de scumpe. De asemenea, ei susțin in­troducerea salariului minim pentru că sistemul elvețian de asigurări sociale este forțat în lipsa acestuia să subven­ționeze afacerile care refuză să plătească un salariu cu care să se poată trăi decent.

Un salariu minim ar mări puterea de cumpărare a aproximativ 330.000 de persoane, sau a unuia din zece angajați din Elveția.

„Chiriile sunt astronomice, asigu­rarea de sănătate este incredibil de scumpă, mâncarea este incredibil de scumpă. Muncesc 60-70 de ore pe săptămână și tot fac față cu greu. Sincer, cred că s-a ajuns în pragul sclaviei“, spunea înaintea referendumului Flo­rinda Pereria, menajeră în Geneva.

Dintre persoanele care cer ajutor financiar de la guvern, cele mai multe o fac nu pentru că nu au loc de muncă, ci pentru că nu câștigă suficient pentru a-și plăti facturile.

Criticile

Dar „salarii mai mari înseamnă prețuri mai mari. Oamenii va trebui să plătească mai mult legumele și mâncarea pe care le-o dau fermele. Din această cauză vor fi importate produse mai ieftine, iar aceasta va însemna moartea fermierilor elvețieni“, a explicat Urs Gfeller, agricultor.

Guvernul s-a opus introducerii unui salariu minim și a avertizat în februarie că această inițiativă ar „pune în pericol locuri de muncă și ar face și mai dificil pentru cei cu calificare slabă și pentru tineri să-și găsească un loc de muncă“.

Unii elvețieni cu salarii mici și-au văzut deja remunerațiile majorate pe măsură ce dezbateriile privind salariul minim s-au intensificat. Lanțul de magazine de discount Lidl a mărit salariile în Elveția la 4.000 de franci anul trecut, iar H&M; a promis că va face la fel de anul viitor.

„Ar trebui să majorez semnificativ salariile la fabrica din Mendrisio, unde aproximativ 80-100 de angajați fac naveta din Italia, dar ar trebui, se asemenea, să mărim salariile angajaților cu salarii mai mari. Ne-ar costa 250.000 de franci în plus pe an”, spune Ralph Mueller, director la producătorul de componente electronice Schurter, citat de agenția Thomson Reuters.

În prezent, în Elveția salariile sunt stabilite prin contractele individuale de muncă sau prin acorduri colective, dintre care unele stabilesc salarii minime în anumite industrii.

Referendumurile, binecuvântare sau blestem pentru democrație?

Prin referendumuri, populația se implică direct în deciziile politice. Pe lângă salariul minim, elvețienii au ieșit ieri să decidă prin vot la nivel național dacă armata elvețiană achiziționează aeronave de vânătoare din Suedia, dacă să interzică pedosexualilor să lucreze cu copii și ce îmbunătățire ar trebui adusă sistemului de sănătate, scrie Deutsche Welle. Apoi, în Elveția se țin referendumuri locale la nivelul cantoanelor. Elvețienii sunt obișnuiți să voteze de cel puțin patru ori pe an, dându-și opinia în privința unor probleme care în alte țări sunt rezervate de obicei parlamentului. În privința unei legi importante, elvețienii au întotdeauna ultimul cuvânt de spus, dacă adună suficiente semnături pentru a porni un referendum. Ei pot iniția modificări ale legilor și chiar ale constituției. Estimările plasează în Elveția mai mult de jumătate din referendumurile din întreaga lume. În aceste condiții, această țară mică cu doat opt milioane de locuitori este considerată un model ideal de democrație. Însă ultimii ani au demonstrat că astfel de referendumuri pot duce la decizii politice controversate. În 2009, o propunere de a interzice minaretele la moschei a primit majoritatea voturilor unui referendum. De asemenea, la începutul acestui an, Europa a fost șocată de o decizie bazată tot pe un referendum de a restricționa numărul de imigranți din UE care intră în Elveția.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru