Când Rusia a anexat Crimeea în martie, și-a însușit nu doar fosta peninsulă ucraineană, ci și o zonă maritimă atât de mare încât o va face să se învecineze cu România și odată cu aceasta resurse subacvatice de petrol și gaze naturale de mii de miliarde de dolari, scrie The New York Times.În urmă cu doi ani, o navă-gigant care fora în apele teritoriale ale României a descoperit un imens zăcământ de gaze naturale la peste 800 de metri adâncime.
În aprilie 2012, Vladimir Putin, pe atunci premierul Rusiei, a asistat la semnarea unui acord cu grupul italian Eni pentru explorarea zonei economice rusești din nord-estul Mării Negre. William B. F. Ryan, geolog marin al Universității Columbia, estimează că suprafața zonei era înaintea anexării Crimeei aproape cât cea a Lituaniei, o țară mică baltică, de 67.340 kilometri pătrați.
„Vreau să vă asigur că guvernul rus va face totul pentru a sprijini proiecte de acest fel“, a spus Putin la semnare. O lună mai târziu, specialiști în explorarea petrolului prezenți la o conferință europeană de profil au făcut o prezentare cu titlul „Este Marea Neagră următoarea Marea Nordului?“. Analiza menționa studii geologice conform cărora apele ucrainene au „un potențial de explorare uriaș“, dar care făceau ca zona rusească să pară mai puțin atractivă. În august 2012, Ucraina a anunțat un acord cu grupul american Exxon pentru extragerea de petrol și gaze naturale din zona ucraineană a Mării Negre. Pentru același contract a concurat compania rusească Lukoil. Biroul de geologie al Ucrainei a estimat că dezvoltarea câmpului va costa până la 12 miliarde de dolari.
Când Rusia și-a anexat Crimeea, pe 18 martie, Kremlinul, acum condus de Putin, a emis un tratat de anexare convenit de nou declarata Republică Crimeea și Federația Rusă. Îngropată adânc în document – articolul 4, secțiunea 3 –, o singură propoziție spune că legea internațională va guverna trasarea granițelor din Marea Neagră și Marea Azov.
Profesorul Ryan estimează că zona maritimă nou cucerită din jurul Crimeei adaugă 93.240 kilometri pătrați la ceea ce Rusia deja deținea din Marea Neagră. Suprafața maritimă anexată este de trei ori mai mare decât suprafața de uscat a Crimeei.
Geologul consideră că prin achiziția din Marea Neagră Rusia și-a însușit probabil „cea mai bună“ bucată din rezervele petroliere de adâncime ale regiunii.
La acea dată, puțini observatori au descris anexarea Crimeei prin prisma acestor aspecte. O excepție a fost România, al cărei teritoriu din Marea Neagră s-a învecinat până atunci cu cel al Ucrainei.
„Ucraina și Rusia vor fi vecini“, scria pe 24 martie România Liberă, care atrăgea atenția că noua graniță maritimă ar putea deveni o „sursă de conflict“.
Multe state au contestat anexarea Crimeei de către Rusia și astfel legalitatea pretențiilor rușilor referitor la Marea Neagră și Marea Azov. Însă publicația românească a citat analiști conform cărora celelalte state cu ieșire la Marea Neagră – Georgia, Turcia, Bulgaria și România – vor recunoaște tacit anexarea „pentru a evita un conflict deschis“.
Un efect al anexării care s-ar putea observa în curând ar putea fi schimbarea rutei gazoductului South Stream. Construirea lui prin Crimeea, un drum mai direct, ar putea scuti Rusia de cheltuieli semnificative, în condițiile în care traseul actual trece prin cele mai adânci zone din Marea Neagră. Gazoductul ar trebui să transporte gaze rusești în estul și centrul Europei.
SUA încearcă să blocheze mișcările Rusiei în zonele maritime. Luna trecută Washingtonul a impus restricții comerciale companiei Chernomorneftegaz, fosta subsidiară din Crimeea a companiei naționale de gaze naturale a Ucrainei.
0 comments :
Trimiteți un comentariu