Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno Germane, a explicat în emisiunea ZF Live că Guvernul ar trebui să adopte modelul german de flexibilizare a muncii cunoscut drept Kurzarbeit, pe care l-a propus decidenților alături de alte măsuri de-a lungul timpului.„Noi nu am propus acest model de flexibilizare abia acum. Legea Kurzerbeit nu are legătură cu criza actuală, ci era acolo, aștepta criza”, a spus Dragoș Anastasiu, în cadrul emisiunii.
Companiile germane, cei mai mari investitorii din România, solicită Guvernului să implementeze conceptul Kurzarbeit pe piața muncii, respectiv timp de muncă redus și flexibil în companii, astfel încât să se evite concedierile masive
Ce înseamnă Kurzarbeit
Modelul german implică o flexibilizare a programului de muncă în funcție de comenzile pe care le are angajatorul. Acest model există în piața muncii din Germania de mai bine de un secol.
„Kurzarbeit ar însemna în traducere muncă scurtă. Noi am tradus prin muncă flexibilă. Modelul este din 1910. S-au trecut războaie cu el. Este o combinație între un contract de muncă redus ca volum, pentru că nu mai e atât de multă muncă, iar diferența este un fel de șomaj tehnic, în condițiile actuale intervine statul și plătește diferența”, a spus Anastasiu.
Acesta a dat și un exemplu de calcul pentru modul în care s-ar aplica Kurzarbeit.
„Concret: Dacă o companie, un om, mai mulți, nu au atâta volum de muncă pe cât ar trebui, ci lucrează la 30% din volum și câștigă 1.000 de euro ca să calculăm mai ușor, el primește 300 euro salariu, iar din cei 700 de euro diferență primește de la stat un procent, noi am propus 75%, sau dacă sunt părinți 85% - pentru că sunt salarile mici în general. Și, sigur că ne propunem să punem un plafon”, a exemplificat președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane.
Ce a mai spus Dragoș Anastasiu:
- În felul acesta toată lumea suferă puțin și toată lumea câștigă puțin. În felul ăsta angajatul câștigă ceva mai puțin dar stă și acasă mai mult, statul nu mai plătește tot șomajul tehnic și plătește doar o parte, iar angajatorul are și el partea lui pentru că nu se califică la așa ceva decât în anumite condiții. Așa toată lumea suferă sau câștigă împreună.
- Este important ca toată lumea să își păstreze locul de muncă și contactul cu locul de muncă. Pentru că cealaltă variantă este așa: din 30 de oameni bagi jumate în șomaj și jumate îi păstrezi. Luăm agenții de turism, restaurante, hoteluri și luăm orice exemplu și vedem că varianta în care jumătate sunt trimiși acasă și jumătate păstrați este mult mai proastă decât dacă îi păstram pe toți la jumătate.
- Vedem că Germania a funcționat așa foarte bine. Astăzi sunt 600.000 de companii în Germania în Kurzarbait și așa reușesc să treacă peste această perioadă. Acest sistem este extrem de flexibil și poate fi schimbat chiar și în cadrul unei luni sau de la o lună la alta. Cei care intră cu 50%-60%, pot intra în lună cu un anumit contract, care se poate modifica pe parcursul lunii în funcție de volumul de muncă. Se poate crește partea activă sau se poate coborî. Este un fel de vas comunicant. Pe măsură ce crește partea activă, scade partea statului, până dispare.
- Toate aceste chestiuni nu se pot face oricând și oricum. Ele apar în cazuri excepționale, cauzate de astfel de măsuri în car statul vine și închide, sau chestiuni meteorologice neaștetpatae. Acest model intervine doar în cazuri neașteptate, imposibil de a fi combătute altfel. Acest model de muncă flexibilă nu ar trebui să fie fraudat.
0 comments :
Trimiteți un comentariu