Își vor spăla băncile păcatele din criza anterioară? Autoritățile europene le cer ca pe lângă distribuirea pachetelor uriașe de stimulare economică să renunțe la plata dividendelor către acționari și la bonusuri

În actuala criză economică, la fel ca în cea din 2008-2009, băncile joacă un rol principal, dar de data aceasta nu prin ceea ce era perceput atunci ca o cultură a lăcomiei și ires­ponsabilității, ci ca distribuitori de lichiditate financiară în economie, adică de bani pentru oamenii și afacerile cu probleme. Iar pentru ca puterea de finanțare să fie și mai mare, guvernele sau diferitele autorități financiare cer băncilor să renunțe la plata dividendelor, adică să nu mai distribuie profitul către grupurile părinte și acționari. Băncile tind să se conformeze, de bunăvoie sau, în unele cazuri, sub presiunile în creștere. Însă o altă provocare apare: cresc presiunile ca băncile să renunțe și la bonusuri.

Pe măsură ce devenea evident că pandemia de COVID-19 se va transforma într-o criză economică fără precedent pentru actualele generații, în presa mare occidentală apăreau opinii în care se spunea că băncile trebuie să renunțe la plata dividendelor pentru a face disponibilă cât mai multă lichiditate pentru menținerea în viață a economiilor. Financial Times a fost lider în acest sens.

Însă băncile au și ele o tribună de unde au contraatacat. Euromoney a scris pe 25 martie că bancherii vor asigurări că politicienii populiști din Europa Centrală și de Est vor rezista tentației de a transforma băncile în vaci de muls bani sau țapi ispășitori în actuala criză. Unii bancheri, continuă articolul Euromoney, sunt îngrijorați de retorica din ultimele zile despre plata dividendelor către grupurile-părinte, o chestiune care persistă într-o regiune în care sistemul bancar este puternic dependent de bănci străine. La acea vreme, mai multe bănci centrale, inclusiv cele din Ungaria și Cehia, ceruseră deja suspendarea plăților de di­vi­­dende, măsură despre care bancherii insistau că nu este necesară. „Este exact timpul nepotrivit pentru a începe o conversație despre asta“, a spus atunci un bancher est-european. „Având în vedere actualele niveluri de incertitudine, este evident că niciun acționar nu se mai gândește la politicile privind di­videndele.“ Însă pe 27 martie a venit o recomandare din partea Băncii Centrale Europene ca băncile să nu plătească dividende pentru 2019 și 2020 până cel puțin pe 1 octombrie 2020. Iar băncile mari europene au început rând pe rând să anunțe că se conformează acestei recomandări.

În Marea Bri­ta­nie s-a întâmplat la fel, la cererea Băncii Angliei care, în plus, le-a cerut șefilor de bănci să suspende și plata bonusurilor.

În același ton, șeful Băncii Reglementelor Inter­na­ționale, instituție descrisă adesea ca fiind banca cen­trală a băncilor centrale, Agustin Carstens scrie în Financial Times că băncile ar trebui să suspende plata dividendelor și răscumpărările de acțiuni deoa­rece instituțiile de credit trebuie să ajute pe cât de mult posibil la sprijinirea afacerilor viabile.

„Băncile ar trebui să fie parte din soluție, nu din problemă. Pentru ca băncile să-și poată crește capacitatea de creditare, avem nevoie de o înghețare globală a dividendelor acestora și a răscumpărărilor de acțiuni“, a spus Carstens. Prin răscumpărările de acțiuni, băncile, ca de altfel orice companie, își fac acțiunile mai atractive pentru că este majorat profitul pe acțiune și concentrează o parte din puterea financiară spre burse și deținătorii acțiunilor în loc să creeze locuri de muncă sau să îmbunătățească productivitatea.

În Europa de Est, banca centrală a Bulgariei le-a cerut recent băncilor comerciale să nu mai plătească dividende și să-și reducă depozitele constituite în străinătate pentru a-și întări capitalul și spori lichiditatea. Sistemul bancar bulgar este dominat în proporție de 75% de bănci din Uniunea Europeană.

În Croația, banca centrală a interzis încă de pe 20 martie băncilor să mai distribuie dividende pentru anul trecut. De asemenea, mai recent, autoritatea de reglementare a sectorului financiar le-a cerut companiilor de asigurări să înceteze plata dividendelor ca parte a eforturilor de a asigura suficientă lichiditate în sistemul financiar în timpul actualei crizei și mai ales după cutremurul care a lovit Zagrebul în urmă cu două săptămâni. În Croația, sistemul bancar este dominat de bănci din Italia, Austria și Ungaria.

În Ungaria, banca centrală inițial le-a cerut instituțiilor de credit să renunțe la plata dividendelor pentru ca după numai câteva zile să introducă restricții temporare.

În Polonia, băncile au primit recomandări de la autoritatea financiară să suspende plata dividendelor, iar în Cehia banca centrală a anunțat că se așteaptă ca instituțiile de credit să se abțină de la astfel de plăți, având în vedere incertitudinile ridicate din economie.

În ceea ce privește bonusurile, care în criza anterioară au alimentat disprețul publicului față de bancheri pentru că aceștia primeau recompense financiare deși băncile lor erau în pragul falimentului, instituțiile de credit spaniole dau acum tonul tăierilor. Banco Bilbao Vizcaya Argentaria a anunțat luni că 300 de executivi de top au renunțat la bonusurile pentru 2020. UniCredit din Italia i-a urmat exemplul, în timp ce top management-ul de la Intesa Sanpaolo a decis să doneze o parte din bonusuri. BCE recomandă băncilor europene să fie ìfoarte moderate“ în ceea ce privește recompensele, iar Autoritatea Bancară Europeană le-a cerut creditorilor să stabilească ìun nivel foarte conservator“ al bonusurilor și să ia în considerare plata acestora mai degrabă în acțiuni decât în cash.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru