Strategii anticriză: Ungaria vrea să lupte aruncând în dușman cu datorii, guvernul polonez este acuzat că lasă muncitorii să suporte costurile salvării, iar Spania lucrează la un venit de bază universal pentru ajutarea familiilor

Gu­vernele lumii se întrec în a produce me­canisme de ajutor pentru sec­toa­re­le economice blocate de pandemia de COVID-19 și pentru angajații care ris­că să rămână fără loc de muncă și ve­nituri.

Guvernul Ungariei a anunțat un plan despre care spu­ne că este echivalent cu 18-22% din PIB-ul țării. Criticii atrag atenția că cea mai mare parte a fon­du­ri­lor nu vine de la buget și nici măcar nu există încă. În Polonia, planul de salvare prevede ca statul să con­tri­bu­ie cu doar jumătate la salariul angajatului ame­nin­țat cu pierderea locului de muncă, ceea ce a indignat opo­ziția, care spune că până la urmă tot omul de rând tre­buie să țină în viață economia. Aceasta în timp ce Spania, una dintre țările cel mai dur afectate de criză, ia în considerare lansarea unui venit universal de ba­ză.

Guvernul ungar pregătește de câteva săptămâni un pachet de măsuri de salvare a economiei, iar aces­ta va fi prezentat astăzi de premierul Viktor Orban, care a subliniat în repetate rânduri impor­tanța de a face o prioritate din protejarea locurilor de muncă. Măsurile luate anterior de guvern ar echivala cu 6% din PIB, potrivit unei statistici incomplete, dar rostogolite prin presa est-europeană, realizate de revista Quartz pe baza unor cifre adunate de Fondul Monetar Internațional. De menționat aici este că nici Quartz și nici FMI nu au cuantificat toate măsurile anticriză anunțate de guvern, instituția finan­ciară internațională făcând doar o trecere în revistă a acestora. Însă, cu un nivel de 6% din PIB, Ungaria stă la coada clasa­mentului, eclipsată de scoruri ca 28,5% din PIB prezentate pentru Germania. Cu nive­lul de 18-22% comunicat expres de Budapesta, Un­ga­ria s-ar număra printre campioni. De altfel, acesta ar fi cel mai mare pachet de sti­mu­lare din istoria țării. Cu zeci de mii de locuri de muncă pier­dute în martie, Orban a explicat că pachetul de stimulare economică trebuie să creeze tot atâtea posturi pe cât criza distruge. „Va fi introdus un Fond de pandemie“, a afirmat el, precizând că Ungaria nu se va alătura statelor care aruncă în lupta cu criza fonduri nelimitate. Orice ban cheltuit acum va trebui câștigat mai târziu. „Nu vreau ca țara mea să devină o economie dependentă de ajutor deoarece acest lucru înseamnă credite și îndatorare“, a explicat Orban. Din declarațiile șefului de cabinet al premierului, Gergely Gulyas, reiese că pachetul de măsuri de salvare însumează 27,5 miliarde de euro, notează Reuters.

Planul include lansarea unui fond de 1,9 miliarde de euro special creat pentru lupta cu COVID-19 care include contribuții de la bănci și retailerii inter­naționali. Băncile sunt așteptate să participle cu 152 milioane euro, iar com­paniile internaționale de retail cu 99,5 milioane euro. Un alt fond, de 3,7 mili­ar­de de euro, a fost creat pentru susținerea efor­tu­rilor de salvare a economiei și locurilor de muncă.

La planurile de salvare sunt obligate să contri­buie toate primăriile - noul primar al Budapestei este din opoziție. Acestea vor ceda guvernului central toate veniturile încasate din impozitul pe auto­v­ehi­cu-le, ceea ce înseamnă 92,5 milioane euro. Apoi, stra­te­gia prevede înjumătățirea sprijinului dat de guvern par­tidelor politice parlamentare, ceea ce va elibera 3,2 milioane de euro. Aici trebuie spus că par­tidul de gu­vernământ, condus de Orban, își plătește cam­pa­niile cu fonduri din bugetul de stat, iar le­găturile din­tre acest buget și trezoreria de partid sunt obscure. Ca o ex­cepție la încăpățânarea lui Orban de a nu aju­ta salariații, angajații din sănătate vor primi un bonus ex­cep­țional de 1.400 de euro și din noiem­brie o majorare salarială de 20%.

Sistemul de sănă­tate de stat din Ungaria suferă de mult timp de o he­mo­ragie de angajați din cauza salariilor mici, pro­blemă cu care se confruntă de altfel toate statele mai să­race din regiune. Șeful de cabinet Gulyas a vorbit des­pre „sume de bani de ne­cuprins“ pe care guvernul și banca centrală le vor inj­ecta în economie. Însă fon­du­ri­le alocate de la bu­get pentru mecanismul de sal­vare eco­nomică, de 3,7 miliarde euro, sunt echi­va­lente cu doar 6% din buget. Restul de bani va veni, se pare, de la banca cen­trală, care pentru a-i obține va emite obligațiuni, a remarcat hvg.hu.

În Polonia, parlamentul a aprobat săptămâna trecută un pachet de sprijin economic guvernamental de 46 de miliarde de euro - „scutul anticriză“, după cum îi spune partidul aflat la guvernare. Scopul este ajutarea companiilor și angajaților, dar și injectarea de fonduri în sistemul de sănătate. Însă pentru mulți salariați, salvarea a venit prea târziu. Polonia a fost lovită de un val masiv de disponibilizări la sfârșitul lunii trecută, iar criticii guvernului spun că măsurile de sprijin au forță mult prea mică, scrie Balkan Insight. Un element cheie al mecanismului de sprijin este ajutarea companiilor să plătească salariile. În acest sens, guvernul acționează pe două direcții. Astfel, guvernul contribuie cu până la jumătate la salariul minim lunar de 568 euro sau cu până la jumătate la salariul de dinainte de criză dacă firma reduce programul de lucru cu 20% - contribuția nu depășește 40% din salariul mediu. Liber-profesioniștii și cei cu contracte temporare pot primi o plată excepțională de 450 de euro dacă veniturile le scad, în timp ce firmele cu până la nouă angajați sunt scutite de la plata contribuțiilor la asigurări sociale timp de trei luni. Un studiu al grupului patronal Pracodawcy RP a găsit că o treime dintre firmele poloneze și-au redus personalul în martie, iar două treimi se așteaptă să efectueze disponibilizări în următoarele trei luni.

Criticii guvernului, cum ar fi Maciej Konieczny, parlamentar al unui partid de stânga, spune că din nou, „la fel ca în 2008, muncitorii și cei săraci plătesc costurile crizei“. Măsurile luate de guvern înseamnă aruncarea a milioane de oameni în sărăcie, ceea ce va duce la scăderea consumului și agravarea crizei. Un sondaj efectuat de IMAS International a găsit că 59% dintre polonezi se tem că li se va reduce salariul, iar 38% de pierderea locului de muncă. Circa 16% dintre participanți au spus că sunt în șomaj tehnic, în concediu fără plată, medical sau primesc asistență pentru îngrijirea copilului. Un alt studiu a găsit că mai mult de jumătate din familii se tem pentru supraviețuirea lor în următoarele 12 săptămâni.

În Spania, unde Covid-19 a ucis peste 10.000 de persoane, guvernul lucrează la lansarea unui venit universal de bază cât mai curând posibil ca parte a unei strategii de atenuare a afectelor distructive pentru economie ale pandemiei, potrivit Bloomberg. Proiectul se va concentra pe asistență dată familiilor.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru