Dacă în SUA o serie de executivi din companii de top încearcă să facă revoluție în lumea corporate promovând capitalismul stakeholderilor, care ar împărți profitul tuturor părților interesate, importanța dată acționarului fiind diminuată, în Franța o astfel de schimbare vrea s-o aducă un ministru. Acesta propune distribuirea unor parți mai mari, și nu doar simbolice, din capital și profit către muncitori.În SUA, cea mai mare economie a lumii, scopul revoluției ar fi chiar salvarea capitalismului prin distribuirea unei părți mai mari din profitul realizat de companie către angajați, comunitate, furnizori și mediu - stakeholderii. În Franța, a doua economie ca mărime din zona euro, ministrul bugetului Gerald Darmanin cere reînvierea politicilor economice ale generalului Charles de Gaulle, fondatorul celei de-a Cincea Republici Franceze după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru a proteja economia de șocurile celei mai dure recesiuni de la război încoace.
Darmanin a explicat într-un interviu pentru Journal du dimanche că guvernul președintelui Emmanuel Macron ar trebui să extindă folosirea mecanismelor create de De Gaulle în anii 1960 pentru a distribui mai mult capital și profit către angajați. Devenind stakeholderi importanți, muncitorii ar câștiga influență mai multă și putere de cumpărare mai mare. „Într-o lume în criză, împărțirea avuției este o chestiune esențială. Asocierea capitalului cu munca este soluția de răspuns la lupta de clasă pe cale să reizbucnească“, a spus Darmanin. Politicianul este un membru mai deosebit al guvernului francez. Are 37 de ani, fiind astfel cu cinci ani mai tânăr decât președintele Macron. El este, de altfel, protejatul președintelui și nu și-a ascuns ambiția de a ajunge cât mai sus, pe scara posturilor sau a influenței, în guvern – fapt descurajat de ministrul economiei și finanțelor Bruno Le Maire. Darmanin este în plus, singurul membru al guvernului căruia i se permite să dețină două posturi, de ministru și de primar (ales chiar sâmbătă primar în Tourcoing, în nordul țării, însă Darmanin a asigurat că nu va încasa salariul de primar), fapt care i-a adus lui Macron critici. O regulă nescrisă în politica franceză, dar și o promisune electorală făcută de președinte, spune că miniștrii nu pot deține o altă funcție publică.
În interviul pentru Journal du dimanche, Darmanin a spus că a discutat cu Macron despre ideea reînvierii gaullismului pentru a vindeca economia și preveni izbucnirea de crize sociale. Iar Macron a semnalat deja că intenționează să facă mai mult pentru a majora veniturile muncitorilor cu salarii mici, de la șoferii firmelor de curierat la asistente medicale - oameni a căror importanță pentru societate s-a văzut în pandemie. Ideile lui De Gaulle de a împăca interesele salariaților cu cele ale companiilor nu au fost niciodată implementate pe deplin, a subliniat Darmanin. Aceasta cu toate că guvernul a pornit anul trecut o reformă fiscală pentru a încuraja companiile să folosească mecanisme de împărțire a profitului și capitalului. O expansiune semnificativă a acestor măsuri acum, a spus ministrul, nu ar costa nimic finanțele publice și ar ajuta salariații cu venituri mici să joace un rol mai important în societate. „Între capitalismul fără limite și economia controlată există o a treia cale“, a mai spus Darmanin.
Acestea ar fi primele propuneri ale ministrului bugetului pentru economia și societatea franceză post-criză. Inițiativa amintește de „regula celor două treimi“ dezvoltată acum zece ani de mentorul lui Darmanin, pe atunci președintele Franței Nicolas Sarkozy - o treime din profiturile companiilor se duce la angajați, o treime la acționari și o treime pe investiții, notează Le Figaro. La fel ca fostul președinte, ministrul bugetului trebuie să răspundă cererilor de majorări salariale într-o situație de criză, în condițiile în care guvernul trebuie să protejeze și competitivitatea companiilor. Pandemia de COVID-19, carantina, blocajele din afaceri și recesiunea care pune acum stăpânire pe economii forțează guvernele din întreaga lume, nu doar din Franța, să regândească modelele economice, scrie Bloomberg. Cu milioane de locuri de muncă pierdute într-un interval scurt de timp, există un risc ridicat ca inegalitatea și sărăcia să explodeze.
Riscurile sociale sunt ridicate în special în Franța, fapt demonstrat de mișcarea Vestelor Galbene, ale cărei proteste au perturbat mersul economic cu mult înainte de venirea pandemiei.
Noua criză este deosebit de distrugătoare în ceea ce privește locurile de muncă. După doar o lună de blocaj, în aprilie jumătate din salariații sectorului privat francez erau într-o formă de șomaj, potrivit AFP. †Ministrul de finanțe Le Maire a avertizat la finalul săptămânii trecute că producătorul auto Renault, una dintre cele mai mari companii din Franța, riscă să dispară dacă nu primește ajutor. Aceasta ar însemna o lovitură dură dată pieței muncii. Despre Nissan, partenerul companiei franceze, presa niponă a scris că ia în considerare 20.000 de disponibilizări, mai ales în Europa. Le Maire a spus că are un plan de ajutor de cinci miliarde de euro pentru Renault. Guvernul a oferit luna trecută un pachet de salvare de șapte miliarde de euro pentru Air France, de asemenea un angajator major.
0 comments :
Trimiteți un comentariu