Țările bogate vor acumula datorii publice suplimentare de cel puțin 17.000 de miliarde de dolari în contextul eforturilor de atenuare a efectelor economice ale pandemiei, conform estimărilor Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD), informează cotidianul Financial Times.În contextul în care scăderea puternică a veniturilor fiscale va limita măsurile de stimulare economică post-pandemie, națiunile bogate urmează să majoreze datoriile cu 17.000 de miliarde de dolari, atingând un nivel de îndatorare de 137% în raport cu valoarea PIB-ului, avertizează Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD).
"În cadrul clubului OECD de națiuni bogate, nivelul mediu al responsabilităților financiare urmează să crească de la 109% din valoarea Produsului Intern Brut (PIB) până la peste 137% anul acesta, astfel că multe țări vor ajunge să aibă poveri ale datoriei publice similare cu actualul nivel al Italiei", notează cotidianul Financial Times.
Datoriile suplimentare vor avea cuantumul de cel puțin 13.000 de dolari pentru fiecare cetățean dintre cei 1,3 miliarde de locuitori ai statelor membre OECD. Gradul de îndatorare ar putea crește și mai mult dacă relansarea economică în urma pandemiei va fi mai lentă decât speră mulți economiști.
Randall Kroszner, de la Facultatea de Afaceri a Universității Chicago Booth și fost guvernator al Rezervei Federale din SUA, apreciază că situația generează dubii asupra sustenabilității pe termen lung a nivelurilor ridicate de datorie publică și privată. "Trebuie să înfruntăm realitatea dură că vom avea o redresare economică într-un grafic în formă de V", subliniază analistul.
OECD a comunicat că datoria publică a statelor membre a crescut cu 28% din PIB în cursul crizei financiare din 2008-2009, totalizând 17.000 de miliarde de dolari. "Pentru anul 2020, impactul economic al pandemiei Covid-19 ar putea fi mai rău decât mare criză financiară", subliniază organizația.
Deși multe guverne au introdus măsuri fiscale suplimentare anul acesta variind de la 1% din PIB în Franța și Spania, la 6% din PIB în Statele Unite, acestea probabil vor fi depășite de majorarea datoriilor publice, deoarece veniturile fiscale tind să scadă chiar mai rapid decât activitățile economice în perioadele de recesiune profundă, conform OECD.
Majorarea gradului de îndatorare va deveni o problemă în viitor, avertizează Angel Gurría, secretarul general al OECD, subliniind însă că națiunile nu ar trebui să se preocupe de pozițiile fiscale în mijlocul crizei. "Vom avea aripile îngreunate, deoarece încercăm să zburăm și purtam deja datorii enorme, iar acum adăugăm altele", a subliniat el.
Drept rezultat, mult mai multe state urmează să se confrunte cu un mediu economic similar cu cel experimentat de Japonia începând de la criza deprecierii activelor financiare la începutul anilor 1990. Preocupările referitoare la nivelul datoriei guvernamentale și al deficitelor au devenit de atunci o caracteristică definitorie a politicii economice a Japoniei, iar gradul de îndatorare s-a stabilizat la circa 240% din PIB în mandatului premierului actual, Shinzo Abe.
Mulți politicieni și manageri de companii sunt alarmați de fondurile bugetare suplimentare alocate pentru atenuarea efectelor pandemiei în Japonia. "Strategia noastră economică utilizează un volum financiar considerabil și, sincer vorbind, în viitor va fi o mare problemă", afirmă Hiroaki Nakanishi, președinte executiv al companiei Hitachi și liderul grupului de lobby în domeniul afacerilor Keidanren. "Nu am niciu plan bun. Până nu se va repune economia pe picioare, nu cred că va exista o soluție concretă", a subliniat el, într-un interviu acordat FT.
Willem Buiter, profesor colaborator la Universitatea Columbia (SUA), atrage atenția că sunt limite în privința deficitelor bugetare finanțate de bănci centrale, existând riscul creșterii inflației. Guvernele ar putea aborda datoriile prin majorarea taxelor sau reducerea cheltuielilor publice, dar foarte puține vor să adopte această direcție după aproape un deceniu de diminuare a cheltuielilor bugetare. Iar economiștii avertizează că efectele negative ale stimulării creșterii economice riscă să depășească avantajele.
Analistul Randall Kroszner, de la Facultatea de Afaceri a Universității Chicago Booth și fost guvernator al Rezervei Federale, consideră că cea mai bună politică este arta "delicată" a ștergerii și restructurării datoriilor. Aplicată în mod corespunzător, metoda ar putea fi și în interesul creditorilor, care chiar dacă oricum ar avea pierderi, acestea nu ar fi la nivelul celui din cazul în care se agață de speranța că datoriile vor fi plătite în totalitate la un moment dat, explică analistul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu