Pe măsură ce planeta face eforturi masive de diminuare a crizei generate de coronavirus, este important să ne concentrăm asupra începutului pandemiei.Președintele Trump a luat măsuri de controlare a numărului de infecții încă de pe 31 ianuarie, când a fost interzis accesul în țară pentru străinii care vizitaseră recent Republica Populară Chineză. Însă au durat șase săptămâni până să interzică călătoriile din Europa, celălalt epicentru al epidemiei, scrie BBC.
„Va dispărea. Într-o zi, ca un miracol, va dispărea”, spunea președintele american la începutul anului. Între timp, virusul s-a răspândit într-o perioadă scurtă pe întreg teritoriul Statelor Unite.
Strategia principală de controlare a numărului de infecții este închiderea totală a comunităților. China a făcut prima dată acest lucru în Wuhan, iar apoi în regiunea Hubei. Ulterior, Italia a aplicat aceeași metodă în Lombardia – regiunea de nord a țării și, la scurt timp după, în toată țara.
Unii experți compară perioadele de răspuns cu primele cazuri sau decese cauzate de virus. Germania, Marea Britanie și Franța au declarat starea de carantină la relativ scurt timp după primele decese, putând să învețe din evenimentele care au avut loc în Italia.
Într-un final, majoritatea statelor americane au implementat măsuri stricte de distanțare, acoperind aproximativ 92% din populația țării. Având în vedere că Statele Unite sunt un stat federal, unde puterea nu este atât de centralizată, o carantină la nivel național este extrem de dificil de implementat.
Însă principalul motiv pentru răspunsul încet al Statelor Unite a fost lipsa de informații în ceea ce privește gravitatea virusului.
Pe 20 și 21 ianuarie, Coreea de Sud și SUA au raportat primele cazuri cu coronavirus. Patru zile mai târziu, Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) cerea aprobarea Administrației pentru Alimente și Medicamente pentru un kit de testare a persoanelor suspecte de COVID-19. Între timp, Coreea de Sud începuse să distribuie kiturile pe întreg teritoriul țării. 12 zile mai târziu, CDC-ul avea să facă același lucru, în timp ce Coreea de Sud începuse să dezvolte și să distribuie echipamente de testare mai rapide. Două zile mai târziu, CDC-ul declara că testele sunt defecte, iar pe 29 februarie, doar trei din peste 100 de laboratoare americane dețineau teste aprobate de CDC.
Până pe 8 martie, la șase săptămâni după ce a fost raportat primul caz, au fost testați doar 3.000 de oameni, adică 1 din 100.000 de cetățeni – comparativ cu 1 din 342 în Coreea de Sud. La mijlocul lunii, SUA testaseră 31 din 100.000 de oameni.
Pe 15 aprilie, SUA au depășit Coreea de Sud în ceea ce privește rata de testare. Însă faptul că primele săptămâni au fost total pierdute a avut consecințe serioase asupra răspunsului administrației Trump.
Nu există țară care să fie avut o strategie perfectă în situația de față. Însă unele state au reușit să mențină numărul de decese la un nivel cât mai scăzut. Prin contrast, au murit mai mulți americani din cauza COVID-19 decât în urma războaielor din Vietnam, Afghanistan și Irak la un loc.
Astfel, Statele Unite au ratat în primele săptămâni o mulțime de oportunități de controlare a numărului de infecții și de salvare a unui număr mai mare de vieți.
0 comments :
Trimiteți un comentariu