Traficanții de obiecte de artă și antichități profită de vulnerabilitatea anumitor situri arheologice în timpul crizei sanitare. Iar rețelele de socializare online constituie un nou teren ideal pentru comerțul ilicit.Este concluzia autorilor proiectului ATHAR (Antiquities Trafficking and Heritage Anthropology Research), care au remarcat de mai mult timp o reluare a acestui tip de activitate pe Facebook, unde s-a dezvoltat o adevărată piață neagră, scrie Le Figaro.
Această echipă ce cercetători specializați în rețelele online folosite în traficul cu obiecte de artă a remarcat o creștere a numărului de postări pe anumite grupuri private de pe Facebook, unde se reunesc astfel de comercianți.
La sfârșitul lunii aprilie, fotografii de la jefuirea unei moschei marocane au fost distribuite pe mai multe astfel de grupuri, aceasta fiind o modalitate de a demonstra autenticitatea faptei, dar și de a oferi sfaturi și trucuri pentru viitoarele activități de acest tip.
Aceste grupuri de pe Facebook "sunt adesea create special cu scopul de a se face trafic sau de a se oferi informații despre săpături ilegale", a declarat Katie Paul, codirectoarea proiectului ATHAR. "În numeroase cazuri, atunci când oamenii publică fotografii de la jafuri, își blurează sau își acoperă cu un emoji chipurile, pentru a nu putea fi identificați", a mai spus aceasta.
Rămași fără surse de venit din cauza crizei provocate de pandemie, unii angajați din aceste situri aleg să facă trafic. În plus, siturile arheologice, muzeele și monumentele au devenit mai vulnerabile în timpul pandemiei.
Fenomenul nu este unul nou, fiind remarcat, de exemplu, în timpul Primăverii arabe, când s-a înregistrat un val de jafuri în Orientul Mijlociu. Muzeul de istorie din Kiev a fost ținta unor jefuitori în timpul ciocnirilor dintre poliție și manifestanți, a amintit Katie Paul.
Cercetătorii monitorizează mai ales regiunile din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, unde nu există comerț legal cu opere de artă. Numeroase săpături ilicite sunt comandate de organizații criminale sau de grupuri teroriste în zone de conflict. Iar autoritățile reușesc cu greu să controleze fenomenul.
În mai 2019, Facebook a decis să acționeze eliminând 49 de grupuri de traficanți. Un număr insuficient, din punctul de vedere al ATHAR, care estimează că circa 90 de grupuri își continuă activitatea pe platformă. Reprezentanții proiectului cer înscrierea și aplicarea interdicției acestui tip de comerț în normele comunitare și politicile comerciale ale Facebook. În același timp, cer ca Facebook să se asigure că păstrează datele legate de traficanți, care constituie probe de crime de război în cazul unor țări precum Siria, Irak, Yemen și Libia, a mai spus Katie Paul.
Alianța internațională pentru protejarea patrimoniului în zonele de conflict a anunțat că va fi acordată o finanțare de urgență siturilor aflate în pericol.
0 comments :
Trimiteți un comentariu