Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal: Finanțarea economiei este marea provocare a anului 2020. Dacă nu o vom dovedi, vom ajunge la un program de corecție dureros nu peste mult timp

Suspendarea temporară a regulilor fiscale în UE nu înseamnă că un stat membru se poate împrumuta oricât vrea, ci ar trebui să ia în considerare toate resursele financiare posibile pentru a acoperi nevoile de finanțare, este de părere Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

În cazul României, nevoia de fi­nanțare (finanțare deficit și refinanțare datorie) în 2020 se ridică la circa 120 miliarde lei (potrivit scenariului oficial al Guvernului) putând ajunge la peste 144 miliarde lei într-un scenariu foarte sever, cum este cel propus de Consiliul Fiscal.

„Suma reprezintă echivalentul a între 25 și 30 miliarde euro. Este mult având în vedere starea și atitudinea piețelor financiare“, spune Dăianu.

În opinia lui, deși dobânzile reale sunt mult diminuate la nivel global, pie­țele internaționale discriminează între țări, în funcție de bonitatea  financiară.

În aceste condiții, România trebuie să ia în considerare și alte resurse fi­nanciare, cum sunt liniile speciale din bugetul UE destinate luptei contra Covid19 și sprijinire a economiilor, banii din bugetul UE în condiții de flexi­bilitate între diverse programe, cota de la FMI și facilitatea de finanțare rapidă.

De asemenea, autoritățile pot discuta cu băncile pentru a ridica limita de expunere pe România, iar fondurile de investiții din Pilonul II să facă plasamente numai în obligațiuni suverane.

„Finanțarea economiei este marea provocare a anului 2020 și reclamă responsabilitate. Dacă nu o vom dovedi, vom ajunge la un program de corecție dureros nu peste mult timp – cum a fost cel din 2009-2011.“

Potrivit președintelui Consiliului Fiscal, România a pornit cu un handicap mare în lupta contra Covid19, cu un deficit structural al bugetului de peste 3% din PIB, cu deficit operațional de peste 4%, cu venituri bugetare și fiscale foarte joase, cu deficite externe considerabile.  Deficitul primar (înainte de serviciul datoriei) este și el printre cele mai ridicate în UE.

„Pentru aceste rațiuni cheltuieli permanente suplimentare (precum creștere cu 40% a punctului de pensie) sunt un nonsens economic. România se împrumută mai scump pe piețe decât Ungaria, Polonia, Cehia, cu care ne comparăm adesea. Deficitul bugetar în acest an poate trece ușor de 8% din PIB din cauza șocului pandemiei. Am avea un deficit mare și în 2021 dacă am persista cu măsuri ce adâncesc deficitul structural, care fac nesustenabilă datoria publică.“

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Rosu