În timp ce Comisia Europeană estimează o recesiune de proporții istorice pentru Europa, guvernele statelor est-europene dau impresia că economiile lor vor sfida tendința, cu scăderi mai domoale.Despre Ungaria s-a spus adesea că este una dintre economiile est-europene cele mai vulnerabile la actuala criză, fiind puternic legată de industria auto germană. Iar marii constructori de mașini din Germania se îndreaptă spre o recesiune profundă. Comisia Europeană estimează că PIB-ul Ungariei se va comprima cu 7% anul acesta, ceea ce ar pune economia pe locul trei în topul celor mai slabe evoluții din grupul țărilor membre ale UE care nu fac parte din zona euro (cu excluderea Marii Britanii). Cea mai recentă prognoză a CE ia în calcul șocurile economice ale pandemiei de Covid-19.
Însă ministerul de finanțe al Ungariei estimează o contracție de doar 3% a PIB-ului țării în 2020, și aceste calcule ținând cont de efectele pandemiei, scrie MTI. Proiecția a fost prezentată într-un program de convergență actualizat destinat Comisiei de la Bruxelles. Programul prevede, de asemenea, o revenire economică de 4,8% în 2021 și o creștere de peste 4% între 2022 și 2024. În privința revenirii, CE este mai optimistă, estimând o creștere de 6% pentru Ungaria anul viitor. Însă ritmul reflectă amploarea scăderii din anul acesta. Ce se poate reține din compararea celor două seturi de date este că, potrivit guvernului maghiar, economia va recupera rapid ce a pierdut din cauza pandemiei și până la sfârșitul anului 2021 va avea chiar și un plus de creștere. În schimb, potrivit CE, economia va recupera tot abia în 2022. Proiecțiile Budapestei sunt mai optimiste (chiar cu mult) și în ceea ce privește deficitul bugetar. Ministerul de finanțe enumeră printre punctele tari ale economiei în actuala criză faptul că aceasta era în formă suficient de bună înainte ca lovitura să vină și eficiența măsurilor de protecție luate de guvern. După cum au remarcat analiștii de la ING, guvernul ungar a anunțat cel mai mare pachet de răspuns anticriză din regiune, echivalent cu 13,6% din PIB, din care 60% reprezintă sprijin de lichiditate și 40% sprijin fiscal direct - cea mai mare reducere a poverii fiscale din Europa Centrală și de Est. În plus, banca centrală a început un program de relaxare cantitativă, de achiziții de active.
Pentru Polonia, CE estimează cea mai ușoară recesiune din UE, de -4,3% în 2020, și o revenire pe măsură, de 4,1% în 2021. Polonia este cea mai mare economie din regiune și singura din blocul comunitar care a reușit să evite recesiunea în criza anterioară.
În programul de convergență actualizat prezentat la sfârșitul lunii trecute Comisiei - un plan fiscal pe 3 ani cerut de UE - guvernul de la Varșovia prevede o contracție economică de 3,4% în 2020. Ministerul de finanțe remarca atunci că PIB-ul polonez se va contracta pentru prima dată de la începutul anilor 1990 încoace, urmând ca atât consumul privat, cât și investițiile să sufere, în special investițiile private. Însă consumul intern mai mic se va traduce prin diminuarea importurilor, rezultatul fiind că exporturile nete vor contribui la atenuarea scăderii economice.
Analiștii au avertizat că proiecțiile macro din aprilie nu vor putea cuprinde întregul spectru al pierderilor economice provocate de pandemie, scrie ziarul Parkiet. Despre viteza deteriorării condițiilor economice spune multe estimarea făcută de Moody’s la mijlocul lunii aprilie: o scădere economică de doar 2% în 2020. Luna aceasta, analiștii Institutului Economic Polonez și-au publicat propriile estimări: scădere cuprinsă între -4% și -7,1%, în funcție de când sunt retrase restricțiile de activitate și de când lovește al doilea val al pandemiei.
În privința măsurilor de protejare economică și relansare anunțate de guvernul polonez, ING a remarcat că pachetul este al treilea ca mărime din regiune, reprezentând 11,3% din PIB. Însă componenta fiscală ce cuprinde sprijin direct este cea mai generoasă nu doar din Europa Centrală și de Est, ci și din UE.
„Guvernul polonez a luat cele mai îndrăznețe măsuri redistributive, cu cheltuieli discreționare suplimentare pentru protejarea locurilor de muncă, susținerea veniturilor pentru gospodării și sprijinirea firmelor. În general, măsurile fiscale superioare mediei ar trebui să atingă 6,5% din PIB. În raport cu PIB-ul, acesta este cel mai mare stimulent fiscal nu numai din ECE, ci și din Europa. Un astfel de scut fiscal nu ar fi posibil fără un program de achiziții de active de amploare al băncii centrale, care poate atinge 8,4-10,4% din PIB și ar trebui să fie cel mai ridicat din regiune“, se arată în analiza ING.
Cehia este cea mai matură economie din fostul bloc comunist est-european. Pentru ea, CE prevede o recesiune de -6,2% în acest an, urmată de o revenire de 5% în 2021. În programul de convergență, guvernul proiectează o scădere economică de -5,6%, așteptându-se ca schimburile comerciale externe și investițiile în capital fix să înregistreze cele mai mari pierderi. În 2021 ar urma o revenire de 3,1%. Cehia s-a angajat să livreze al doilea cel mai mare program anticriză din regiune, de 12,3% din PIB, potrivit ING.
În anii de boom economic, statele est-europene au surprins cu creșteri peste așteptări, iar în vremea marii încetiniri sincronizate au încetinit mai lent decât au anticitat principalele instituții de prognoză economică internaționale.
0 comments :
Trimiteți un comentariu