Proiectul de 500 de miliarde de euro al cancelarului Germaniei Angela Merkel și al președintele Franței Emmanuel Macron de a reclădi ceea ce pandemia a distrus în economie ajută deja Europa să facă un pas spre ieșirea din criză. Iar analiștii spun că planul poate reprezenta o mutare prudentă spre o Uniune Europeană mai avansată.Doar că Austria și echipa sa de state cu o repulsie puternică față de datorii fac front comun de opoziție.
Planul franco-german, cu semnificații aparte pentru UE, prevede strângerea a 500 de miliarde de euro de pe piețe prin obligațiuni comune ale țărilor UE și concentrarea banilor sub formă de fonduri nerambursabile în economiile și sectoarele unde criza a lovit cel mai dur. Acesta a fost lăudat de Italia, care vrea însă și mai mult, de Spania, de președinta Comisiei Europene nemțoaica Ursula von der Leyen și de președinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde. Datoriile ar urma să fie rambursate de la bugetul UE, proporțional cu contribuția fiecărei țări la acesta. Prin urmare, după cum remarcă The New York Times, planul franco-german, care se adaugă unui alt proiect, al Comisiei Europene, pentru relansarea economică a UE prin împrumuturi de ajutor de 540 de miliarde de euro, ar reprezenta o modalitate prin care statele europene pun la comun resurse. De asemenea, acesta este un semn al refacerii axei de putere politică franco-germană care poate ghida Europa în vremuri grele și un gest al cancelarului Merkel de a spăla Germania de păcatele Curții Constituționale germane care a decis că BCE și-a depășit mandatul prin lansarea programului masiv de achiziții de active prin care ține în viață economia zonei euro. Instanța germană a atacat și puterea Curții de Justiție a UE, hotărând astfel că practic UE trebuie să se supună dreptului german. BCE a făcut clar că este hotărâtă să continue aplicarea politicilor sale în pofida celor decise de instanța germană. Bloomberg notează și că inițiativa poate fi privită ca o formă incipientă de uniune fiscală, un pas important spre o Uniune mai integrată. Este de remarcat faptul că obligațiunile comune, piesele centrale ale planului franco-german, erau respinse în urmă cu doar câteva luni de către Merkel. Cu toate acestea, cancelarul austriac Sebastian Kurz s-a grăbit să respingă propunerea comună a lui Macron și Merkel, planul având nevoie de aprobarea tuturor statelor membre ale UE pentru a prinde viață. Austriacul a făcut clar că are de partea sa Olanda, Danemarca și Suedia. Merkel a pornit între timp într-o campanie de convingere a statelor est-europene cunoscute ca membre ale Grupului de la Vișegrad: Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia.
Cu toate acestea, proiectul franco-german a produs deja efecte pozitive pe piețele financiare: costurile de finanțare ale Germaniei, cea mai mare economie a zonei euro, și Italiei, cea mai vulnerabilă, s-au redus. Piețele au fost mișcate și de alte vești bune venite din Germania. Astfel, un sondaj al centrului pentru cercetare economică ZEW a găsit că încrederea experților în economie se îmbunătățește mai rapid decât s-a anticipat și că tendința ar putea continua. Apoi, Bundesbank a anunțat că un indicator nou în timp real arată semne de revenire în economie, care este ajutată de activitatea din construcții și de programele de stimulare ale guvernului.
Președinta BCE Lagarde a descris fondul UE propus de Paris și Berlin pentru statele afectate de pandemie ca fiind calea corectă, un plan „ambițios, cu ținte exacte și binevenit“. Propunerile „deschid calea emiterii de obligațiuni (instrumente de împrumut - n.r.) pe termen lung pentru Comisia Europeană și permit ca ajutor direct extins de la bugetul UE să fie dat statelor cărora criza le-a produs cele mai mari pagube“, a declarat Lagarde pentru ziarul german Handelsblatt. „Demonstrează spiritul solidarității și responsabilității despre care a vorbit cancelarul german.“ Italia a lăudat fondul de reconstrucție. „Propunerea franco-germană este un prim pas important în direcția pe care și-a propus-o Italia“, a comentat premierul italian Giuseppe Conte pe Twitter. „Cu toate acestea, pentru a ajuta familiile și companiile să depășească criza, fondul de recuperare trebuie extins. Avem încredere că Comisia Europeană va veni cu o propunere ambițioasă“, a scris Conte. Guvernul de la Roma cere de mult timp proiectarea de obligațiuni comune sub forma așa-numitelor coronabonduri. Și premierul spaniol Pedro Sánchez a lăudat planul propus. A fost „un prim pas în direcția corectă“, a scris politicianul socialist pe Twitter. Sánchez a vorbit despre o „inițiativă care este în conformitate cu cerințele noastre și cu care trebuie să mergem mai departe“. Pentru economii ca Italia, Spania și Grecia, coronaobligațiunile sunt importante pentru că le aduc finanțare fără a le crește datoriile și așa uriașe.
Cancelarul austriac Sebastian Kurz a criticat prompt propunerile Germaniei și Franței spunând că Austria nu acceptă decât acordarea de împrumuturi rambursabile. „Vom continua să arătăm solidaritate și sprijin pentru țările unde criza a lovit cel mai dur, dar acest lucru trebuie făcut prin credite, nu împrumuturi nerambursabile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu