În toamnă, băncile de alimente erau un subiect electoral spinos în Marea Britanie: nu cumva britanicii au mai multe astfel de centre decât nemții? Ar fi o situație rușinoasă. O cercetare superficială ar fi găsit că fiecare națiune avea cam 2.000 de bănci de alimente. Nimeni atunci n-ar fi bănuit cât de importante vor deveni aceste rețele pentru siguranța alimentară a milioane de persoane din economiile mari ale Europei lovite de șocurile pandemiei peste doar câteva luni.Băncile de alimente au fost luate cu asalt în Marea Britanie, în Germania, Franța, Italia și Spania, toate economiile mari ale Europei. Reducerea veniturilor, pierderea locului de muncă sau a accesului la alimentele garantate prin bonuri de masă pentru școlari au făcut ca în vremuri de pandemie numărul celor care cer ajutorul băncilor de alimente să devină copleșitor în unele cazuri.
În Marea Britanie, închiderea puburilor este o tragedie nu doar prin semnificația socială a acelor locuri. Acolo lucrau oameni cu o situație financiară precară, unii cu copii, care acum nu mai au loc de muncă și depind de ajutorul de șomaj. Mulți au fost luați pe nepregătite de criză și pentru a-și acopri necesarul de hrană al familiei recurg la băncile de alimente. Aceste instituții se confruntă cu o cerere mai mare în special din partea acestui tip de angajați.
Emma Revie, CEO al Trussell Trust, una dintre cele mai mari rețele de bănci de alimente din Marea Britanie, a declarat că milioane de familii din această țară au suferit de „un șoc brusc al veniturilor“ de când a început carantina și că acești oameni au nevoie de mai mult sprijin financiar din partea guvernului pentru a nu face foamea, potrivit The Independent. În ultimele două săptămâni ale lunii martie, numărul de pachete alimentare de urgență distribuite a crescut cu 81% față de aceeași perioadă a anului trecut. În doar o săptămână organizația a trebuit să împartă 50.000 de pachete. Părinți disperați apelează la băncile de alimente „îngroziți“ că nu mai au cu ce să-și hrănească copiii în timpul pandemiei, a povestit un voluntar al unei organizații caritabile pentru BBC. La sfârșitul lunii martie, numărul de gospodării cu copii ajutate de băncile de alimente a crescut cu 122%. La jumătatea lunii mai, băncile de alimente avertizau că nu mai pot ține pasul cu explozia cererii. Iar aceste organizații se confruntă cu probleme proprii: lucru la capacitate maximă, stocuri de alimente incerte, voluntari epuizați în condițiile în care trebuie să livreze pachetele la domiciliu pentru a păstra izolarea socială și voluntarii bătrâni nevoiți să rămână în casă în autoizolare.
În Germania, numărul persoanelor care apelează la ajutorul băncilor de alimente era în creștere cu 10% în ritm anualizat în toamna anului trecut, potrivit ONG-ului Tafel, care a avertizat atunci că sistemul riscă să fie copleșit dacă țara nu face mai mult pentru a combate sărăcia în rândul bătrânilor. Creșterea numărului de bătrâni care au apelat la băncile de alimente a fost de 20%. Însă în timpul pandemiei unu din patru centre de distribuție a rămas închis din cauza măsurilor de izolare, scrie Deutsche Welle, care menționează că 1.600 de persoane din Germania folosesc băncile de alimente, 30% dintre ele fiind minori și 26% persoane în vârstă. Mai multe dintre centrele închise s-au redeschis în luna mai.
În Franța, în timpul carantinei în puține locuri din Paris era mai multă activitate decât la intrările în băncile de alimente. În cartierele sărace ale celei mai vizitate capitale europene de pe continent numărul persoanelor a căror singură sursă sigură de hrană au devenit băncile de alimente a crescut în timpul carantinei, scrie Reuters.
Cea mai cruntă recesiune de după cel de-al Doilea Război Mondial și restricțiile dure de circulație au desființat locurile de muncă precare †din economia informală. „Erau multe femei care munceau îngrijind copii. O întreagă economie s-a dezvoltat în jurul acestei activități“, spune Bachir Ghouinem, voluntar la o bancă de alimente din Clichy-sous-Bois. „Când totul s-a oprit, cu ce au mai rămas oamenii aștia? Cu nimic.“ El și alți voluntari fac pachete cu zahăr, paste, brânză, lapte și fructe proaspete, cele mai multe donate mai degrabă de magazinele locale decât de marile lanțuri de retail (în Marea Britanie situația este invers) pentru circa 1.600 de familii pe zi, de două ori mai multe decât în mod normal.
În Italia, Giovanni Bruno, care conduce rețeaua de bănci de alimente Banco Alimentare, n-a mai văzut niciodată o criză ca aceasta provocată de Covid-19, scrie Bloomberg. Nu doar că cererile de ajutor au crescut cu 40%, dar și profilul celor care cer ajutor s-a schimbat. Mulți dintre ei sunt muncitori sau oameni care lucrează pe cont propriu și care până la introducerea măsurilor de izolare puteau întotdeauna să-și procure singuri mâncarea. „Oamenii ne spun că le este rușine, că n-au mai fost niciodată nevoiți să ceară de mâncare. Unii dintre ei ne spun că aducem pachete și pentru vecinii lor, care nu vor să ceară ajutor“, spune Bruno.
În Spania, Conrado Gimenez conduce un ONG numit Fundacion Madrina. El și echipa sa de voluntari hrăneau lunar înainte de criză circa 400 de familii din Madrid. Acum, numărul a crescut la 2.500 de familii pe zi. Mulți dintre oamenii care cer ajutor sunt ospătari, bucătari sau alți meseriași. „Nicio criză nu se compară cu asta“, spune Gimenez.
Criza este deosebit de cruntă în statele din sudul Europei care se bazează pe turism, sector unde predomina munca sezonieră, caracterizată de nesiguranță. Aproape 75% dintre cei 905.000 de angajați care și-au pierdut locul de muncă în Spania și martie și aprilie aveau contracte temporare. Numărul mare de meseriași care așteaptă acum ajutor de la băncile de alimente este un semn că rețelele de siguranță socială ale Europei în mod normal cuprinzătoare se destramă sau nu reușesc să sprijine noi clase de oameni vulnerabili chiar și după ce guvernele au anunțat programe vaste de ajutor de urgență. Cu economiile în recesiune profundă, acest lucru întărește perspectiva creșterii inegalității distribuirii veniturilor. Iar această situația va fi pedepsită prin vot de cei lăsați în urmă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu