Andrei Rădulescu, Banca Transilvania: Creditarea s-a temperat în luna mai, dar depozitele au ajuns la un maxim istoric, după accelerarea tendinței de economisire, pe fondul șocului indus de pandemie

Ritmul anual de creștere a creditării s-a temperat în luna mai, în paralel cu accelerarea tendinței de economisire, astfel încât raportul credite-depozite a continuat să scadă, de la 71,6% în aprilie la 70,2% în mai, cel mai redus nivel din ultimele decenii, prognoza pentru anii următori indicând de asemenea reducerea diferenței, până la un raport de 62,7% la finele lui 2022, este de părere Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

Datele publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR) arată deteriorarea soldului creditului neguvernamental și accelerarea depozitelor neguvernamentale, pe fondul consecințelor șocului indus de pandemie la nivelul comportamentului economic al populației (creșterea ratei de economisire) și companiilor (intensificarea percepției de risc investițional).

Astfel, oferta de monedă (indicatorul M3) a crescut cu un ritm lunar de 1,5% la 445 miliarde lei în mai, evoluție determinată de majorarea activelor externe nete cu 7% lună/lună la 213 miliarde lei. Activele interne nete s-au ajustat cu o dinamică lunară de 3,1% la 232.5 miliarde lei.

Ritmul anual al indicatorul M3 a accelerat de la 12,6% în aprilie la 14,5% în mai: activele externe nete și cele interne nete au crescut cu 23,5%, respectiv 7,3%.

În contrapartidă, soldul creditului neguvernamental total s-a ajustat pentru a doua lună consecutiv,  cu 0,7% față de aprilie la 269.1 miliarde lei (minimul din decembrie 2019).

Ritmul anual de creștere al soldului creditului neguvernamental total s-a temperat de la 5,7% în aprilie la 4,5% în mai (cel mai redus din iunie 2017), a mai arătat Andrei Rădulescu.

Potrivit analizei BT, în intervalul ianuarie-mai soldul creditului neguvernamental a crescut în medie cu 6,3% an/an, pe fondul nivelului redus al costurilor reale de finanțare și politicilor fiscal-bugetare și de venituri relaxate.

Creditul în lei a avut un avans de 8,5%: componentele populație și companii au urcat cu 13,3% an/an, respectiv 1,7% an/an.  Totodată, soldul în valută a consemnat un avans de 2,1% an/an la cinci luni, pe fondul majorării componentei companii cu 10,3% an/an (segmentul populație s-a ajustat cu 8,9% an/an).

”În abordarea alternativă, soldul creditului acordat populației a crescut cu 1.2% ytd la 144.8 miliarde lei în perioada ianuarie-mai, evoluție susținută de nivelul redus al costurilor reale de finanțare și continuarea Programului Prima Casă. Evoluția a fost determinată de majorarea creditului pentru locuințe cu 3.8% ytd la 84.3 miliarde RON (maxim istoric). Pe de altă parte, creditul de consum s-a ajustat cu 2.2% ytd la 58.8 miliarde RON, cel mai redus nivel din mai 2019”.

Soldul creditului direcționat companiilor s-a diminuat cu 0.2% ytd la 124.3 miliarde lei în intervalul ianuarie-mai, pe fondul intensificării percepției de risc investițional după incidența pandemiei.

Ponderea creditului în lei în totalul creditului privat s-a majorat de la 67,1% în aprilie la 67,3% în mai (maximul din decembrie 2019).

Statisticile BNR indică și continuarea tendinței de creștere a depozitelor neguvernamentale în mai, cu 1,4% lună/lună și cu 13,9% an/an la 383.5 miliarde lei, marcând un maxim istoric,  dinamică susținută de majorarea ratei de economisire după șocul indus de pandemie.

Depozitele denominate în RON au crescut cu 1,9% lună/lună și cu 11% an/an la 245.8 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au urcat cu 0.3% lună/lună și cu 19.6% an/an la 137.7 miliarde lei.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Rosu