BCE este așteptată să arate că poate face mai mult pentru a scoate Europa din recesiune

Cei care iau deciziile la Banca Centrală Europeană se confruntă cu o situație specială. Ei sunt așteptați ca astăzi să anunțe și mai mult stimul monetar chiar dacă actualul arsenal cu muniție de politică monetară a fost gândit să reziste multe luni de-acum încolo, scrie Bloomberg. Analiștii și piețele au nevoie de asigurări suplimentare având în vedere amploarea probabilă a crizei ce începe să cuprindă Europa. De asemenea, comentatorii cred este foarte probabil ca președinta BCE Christine Lagarde să reteze orice speranță într-o revenire rapidă a regiunii.

Până în prezent, BCE a consumat mai puțin de o treime din programul de achiziții de urgență de active în vremuri de pandemie (PEPP), un instrument de forță de 750 de miliarde de euro pe care a început să-l folosească în martie. În ritmul actual, instituția care are ca rol protejarea euro poate să aștepte până la ședința de politică monetară din iulie sau septembrie pentru a evalua dacă programul este suficient de mare pentru a absorbi datoriile emise de guvernele europene pentru a lupta cu recesiunea. „A devenit clar că PEPP de 750 miliarde de euro nu va fi suficient“, a declarat Erik Nielsen, economist-șef la UniCredit, citat de Financial Times.

Mai mulți membri ai consiliului guvernatorilor BCE au semnalat deja că se așteaptă la extinderea schemei în această săptămână. Francois Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Naționale a Franței, a spus că „este posibil să trebuiască să mergem și mai departe“. Franțuzoaica Lagarde a asigurat că „nu vom ezita să ajustăm dimensiunile, durata și compoziția PEPP în măsura necesară“.

Date publicate marți arată că noul program s-a concentrat pe reducerea tensiunilor din piața financiară din Italia, țara europeană lovită cel mai dur de pandemie.

Distribuirea achizițiilor de obligațiuni suverane de către BCE ar trebui să reflecte ponderea economică a fiecărei țări, însă în primele două luni prin PEPP au fost cumpărate datorii guvernamentale italiene de† 37,4 miliarde de euro, cu 8,1 miliarde de euro mai mult decât ar presupune participarea Italiei la economia zonei euro, și obligațiuni franceze de 23,6 miliarde de euro, cu 11,7 miliarde euro mai puțin decât s-ar fi cuvenit. De asemenea, BCE a cumpărat datorie suverană elenă pentru prima dată după 2012, încălcându-și regula care interzice cumpărarea de obligațiuni cu ratinguri nerecomandate pentru investiții.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru